Asociația Promo-LEX afirmă că instanțele de judecată continuă să decidă acordarea prejudiciilor mici în legătură cu fapte de condamnare ilegală. Sumele acordate în temeiul Legii nr. 1545 nu corespund cu jurisprudența CtEDO și nu reprezintă sume comparabile decise de Curte pentru violări similare.
La 9 iulie 2019, Judecătoria mun. Chișinău, sediul Centru a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Savin Igor v. Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Procuratura Generală, Administrația Națională a Penitenciarelor, intervenient accesoriu Inspecția Financiară cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, obligarea pârâtului de a prezenta scuze publice, încasarea cheltuielilor de judecată.
Instanța de judecată a decis de a încasa din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Savin Igor prejudiciul material în mărime de 277 453,76 lei a sumei de 89 176,96 lei cauzată de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației), în total suma de 366 630,71 lei și a prejudiciului moral în mărime de 80.000 lei.
Asociația reamintește că prin Decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 8 august 2017, reclamantul a fost achitat și a fost dispusă eliberarea imediată al acestuia din detenție.
Sursa foto: tv8.md
Anterior, reclamantul a fost supus ilegal acțiunilor de urmărire penală și condamnat ilegal. Reclamantul s-a aflat în detenție ilegală, în rezultatul acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală și al instanțelor de judecată pe o durată de 485 de zile (60 de zile în arest și 425 în detenție, prin executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin sentința judecătoriei Cahul din 24 iunie 2016). Starea de dizabilitate s-a înrăutățit pe durata detenției în sistemul penitenciar național. Raporturile sale de muncă au fost suspendate ilegal și practic familia reclamantului, formată inclusiv din copii minori a rămas fără întreținere.
În cauza Mătăsaru şi Saviţchi (Hot. din 2 noiembrie 2010, plângerea nr. 38281/08 §§ 75), CtEDO a examinat eficiența remediului introdus prin Legea nr. 1545, (privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti) dacă compensaţiile morale reduse acordate pentru violarea CEDO fac ineficient remediul introdus prin Legea 1545. CtEDO a conchis că nu are probe suficiente pentru a constata că remediul este ineficient, însă a menţionat că ea va examina în viitor cu atenţie evoluţia practicii judecătoreşti şi ar putea să-şi schimbe practica dacă în mod sistematic compensaţiile acordate vor fi vădit incompatibile cu cele acordate de CtEDO .
Potrivit avocatului Promo-LEX, Vadim Vieru „… compensațiile acordate reclamantului sunt vădit incompatibile cu sumele acordate de CtEDO pentru violări similare. Amintim instanțelor de judecată că acestea nu au rolul de protector al bugetului de stat atunci când trebuie să pună pe balanță și aprecieze cuantumul prejudiciului cauzat părților de către agenții statului în cazuri grave de încălcare a drepturilor omului. ”
Reamintim că CtEDO a stabilit clar în jurisprudența sa că scopul satisfacției echitabile este de a repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a evenimentelor contrare CEDO (Scozzari şi Giunta c. Italiei, 13 iulie 2000, para. 248-250). Atunci când acordă satisfacţia echitabilă, CtEDO aplică regula restitutio in integrum. CtEDO cere ca compensațiile cu titlu de prejudiciu moral acordate la nivel național pentru violarea CEDO să fie comparabile cu cele acordate de CtEDO în cauze comparabile (a se vedea hot. Ciorap nr. 2 c. Moldovei, 2010).
Reclamantul va ataca cu apel hotărârea primei instanțe potrivit procedurii prevăzute de Lege.
În acest caz, actele care au dus la condamnarea ilegală a reclamantului au fost emise de următorii subiecți: Procuratura Anticorupție (Valeriu Sîrbu, Procuror), Judecătoria Cahul (Ion Cotea, judecător de instrucție, Valentina Suruceanu, judecător), Curtea de Apel Cahul (Tatiana Dimitriadi, Evghenii Dvurecenschii, Nina Veleva, judecători). Decizia de achitare a fost pronunțată de judecătorii Curții Supreme de Justiție Petru Ursache, Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Nadejda Toma și Vladimir Timofti.
Reclamantul este reprezentat de Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected][:en]Asociația Promo-LEX afirmă că instanțele de judecată continuă să decidă acordarea prejudiciilor mici în legătură cu fapte de condamnare ilegală. Sumele acordate în temeiul Legii nr. 1545 nu corespund cu jurisprudența CtEDO și nu reprezintă sume comparabile decise de Curte pentru violări similare.
La 9 iulie 2019, Judecătoria mun. Chișinău, sediul Centru a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Savin Igor v. Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Procuratura Generală, Administrația Națională a Penitenciarelor, intervenient accesoriu Inspecția Financiară cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, obligarea pârâtului de a prezenta scuze publice, încasarea cheltuielilor de judecată.
Instanța de judecată a decis de a încasa din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Savin Igor prejudiciul material în mărime de 277 453,76 lei a sumei de 89 176,96 lei cauzată de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației), în total suma de 366 630,71 lei și a prejudiciului moral în mărime de 80.000 lei.
Asociația reamintește că prin Decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 8 august 2017, reclamantul a fost achitat și a fost dispusă eliberarea imediată al acestuia din detenție.
Anterior, reclamantul a fost supus ilegal acțiunilor de urmărire penală și condamnat ilegal. Reclamantul s-a aflat în detenție ilegală, în rezultatul acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală și al instanțelor de judecată pe o durată de 485 de zile (60 de zile în arest și 425 în detenție, prin executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin sentința judecătoriei Cahul din 24 iunie 2016). Starea de dizabilitate s-a înrăutățit pe durata detenției în sistemul penitenciar național. Raporturile sale de muncă au fost suspendate ilegal și practic familia reclamantului, formată inclusiv din copii minori a rămas fără întreținere.
În cauza Mătăsaru şi Saviţchi (Hot. din 2 noiembrie 2010, plângerea nr. 38281/08 §§ 75), CtEDO a examinat eficiența remediului introdus prin Legea nr. 1545, (privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti) dacă compensaţiile morale reduse acordate pentru violarea CEDO fac ineficient remediul introdus prin Legea 1545. CtEDO a conchis că nu are probe suficiente pentru a constata că remediul este ineficient, însă a menţionat că ea va examina în viitor cu atenţie evoluţia practicii judecătoreşti şi ar putea să-şi schimbe practica dacă în mod sistematic compensaţiile acordate vor fi vădit incompatibile cu cele acordate de CtEDO .
În acest caz, reiterăm că compensațiile acordate reclamantului sunt vădit incompatibile cu sumele acordate de CtEDO pentru violări similare. Amintim instanțelor de judecată că acestea nu au rolul de protector al bugetului de stat atunci când trebuie să pună pe balanță și aprecieze cuantumul prejudiciului cauzat părților de către agenții statului în cazuri grave de încălcare a drepturilor omului.
Reamintim că CtEDO a stabilit clar în jurisprudența sa că scopul satisfacției echitabile este de a repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a evenimentelor contrare CEDO (Scozzari şi Giunta c. Italiei, 13 iulie 2000, para. 248-250). Atunci când acordă satisfacţia echitabilă, CtEDO aplică regula restitutio in integrum. CtEDO cere ca compensațiile cu titlu de prejudiciu moral acordate la nivel național pentru violarea CEDO să fie comparabile cu cele acordate de CtEDO în cauze comparabile (a se vedea hot. Ciorap nr. 2 c. Moldovei, 2010).
Reclamantul va ataca cu apel hotărârea primei instanțe potrivit procedurii prevăzute de Lege.
În acest caz, actele care au dus la condamnarea ilegală a reclamantului au fost emise de următorii subiecți: Procuratura Anticorupție (Valeriu Sîrbu, Procuror), Judecătoria Cahul (Ion Cotea, judecător de instrucție, Valentina Suruceanu, judecător), Curtea de Apel Cahul (Tatiana Dimitriadi, Evghenii Dvurecenschii, Nina Veleva, judecători).
Decizia de achitare a fost pronunțată de judecătorii Curții Supreme de Justiție Petru Ursache, Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Nadejda Toma și Vladimir Timofti.
Reclamantul este reprezentat de Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]
[:ru]Asociația Promo-LEX afirmă că instanțele de judecată continuă să decidă acordarea prejudiciilor mici în legătură cu fapte de condamnare ilegală. Sumele acordate în temeiul Legii nr. 1545 nu corespund cu jurisprudența CtEDO și nu reprezintă sume comparabile decise de Curte pentru violări similare.
La 9 iulie 2019, Judecătoria mun. Chișinău, sediul Centru a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Savin Igor v. Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Procuratura Generală, Administrația Națională a Penitenciarelor, intervenient accesoriu Inspecția Financiară cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, obligarea pârâtului de a prezenta scuze publice, încasarea cheltuielilor de judecată.
Instanța de judecată a decis de a încasa din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Savin Igor prejudiciul material în mărime de 277 453,76 lei a sumei de 89 176,96 lei cauzată de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației), în total suma de 366 630,71 lei și a prejudiciului moral în mărime de 80.000 lei.
Asociația reamintește că prin Decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 8 august 2017, reclamantul a fost achitat și a fost dispusă eliberarea imediată al acestuia din detenție.
Anterior, reclamantul a fost supus ilegal acțiunilor de urmărire penală și condamnat ilegal. Reclamantul s-a aflat în detenție ilegală, în rezultatul acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală și al instanțelor de judecată pe o durată de 485 de zile (60 de zile în arest și 425 în detenție, prin executarea pedepsei cu închisoarea stabilită prin sentința judecătoriei Cahul din 24 iunie 2016). Starea de dizabilitate s-a înrăutățit pe durata detenției în sistemul penitenciar național. Raporturile sale de muncă au fost suspendate ilegal și practic familia reclamantului, formată inclusiv din copii minori a rămas fără întreținere.
În cauza Mătăsaru şi Saviţchi (Hot. din 2 noiembrie 2010, plângerea nr. 38281/08 §§ 75), CtEDO a examinat eficiența remediului introdus prin Legea nr. 1545, (privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti) dacă compensaţiile morale reduse acordate pentru violarea CEDO fac ineficient remediul introdus prin Legea 1545. CtEDO a conchis că nu are probe suficiente pentru a constata că remediul este ineficient, însă a menţionat că ea va examina în viitor cu atenţie evoluţia practicii judecătoreşti şi ar putea să-şi schimbe practica dacă în mod sistematic compensaţiile acordate vor fi vădit incompatibile cu cele acordate de CtEDO .
În acest caz, reiterăm că compensațiile acordate reclamantului sunt vădit incompatibile cu sumele acordate de CtEDO pentru violări similare. Amintim instanțelor de judecată că acestea nu au rolul de protector al bugetului de stat atunci când trebuie să pună pe balanță și aprecieze cuantumul prejudiciului cauzat părților de către agenții statului în cazuri grave de încălcare a drepturilor omului.
Reamintim că CtEDO a stabilit clar în jurisprudența sa că scopul satisfacției echitabile este de a repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a evenimentelor contrare CEDO (Scozzari şi Giunta c. Italiei, 13 iulie 2000, para. 248-250). Atunci când acordă satisfacţia echitabilă, CtEDO aplică regula restitutio in integrum. CtEDO cere ca compensațiile cu titlu de prejudiciu moral acordate la nivel național pentru violarea CEDO să fie comparabile cu cele acordate de CtEDO în cauze comparabile (a se vedea hot. Ciorap nr. 2 c. Moldovei, 2010).
Reclamantul va ataca cu apel hotărârea primei instanțe potrivit procedurii prevăzute de Lege.
În acest caz, actele care au dus la condamnarea ilegală a reclamantului au fost emise de următorii subiecți: Procuratura Anticorupție (Valeriu Sîrbu, Procuror), Judecătoria Cahul (Ion Cotea, judecător de instrucție, Valentina Suruceanu, judecător), Curtea de Apel Cahul (Tatiana Dimitriadi, Evghenii Dvurecenschii, Nina Veleva, judecători).
Decizia de achitare a fost pronunțată de judecătorii Curții Supreme de Justiție Petru Ursache, Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Nadejda Toma și Vladimir Timofti.
Reclamantul este reprezentat de Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]