Reprezentanții Asociației Promo-LEX constată că, începând cu anul 1992 și până în prezent, în Zona de Securitate au existat incidente de tot felul. Este și mai regretabil că aceste incidente continuă și nimeni nu-și învață lecția. Experții dau exemplul jurnaliștilor care merg în Zona de Securitate pentru a documenta problemele sociale ale localnicilor și care se confruntă cu intimidări din partea pacificatorilor. Or, în opinia lor, asemenea cazuri descurajează presa să-și facă meseria.
Într-o conferință de presă la IPN, jurnalistul Andrei Captarenco, a declarat că, din luna aprilie anul trecut, împreună cu colega sa, lucrează la un proiect media în regiunea transnistreană. Deși au încercat să obțină acreditări de la partea transnistreană, demersul le-a fost refuzat, administrația de la Tiraspol invocând că nu le poate oferi securitate. Potrivit lui, filmele pe care le realizează sunt despre oamenii care locuiesc acolo și care se confruntă zilnic cu acești militari, oameni înarmați. Pe 9 februarie, cât se întorceau de la terenurile agricole ale unei localnice, au fost blocați la un post de control, din cauza camerei de bord din automobil. Militarii le-au cerut să șteargă imaginele făcute, fără a face trimitere la vreun act juridic, invocând pur și simplu că „nu se poate”. Jurnaliștii au chemat poliția, au solicitat reprezentanți Comisiei Unificate de Control, însă până la urmă și aceștia le-au recomandat să șteargă imaginile.
Jurnalista Viorica Tataru a remarcat că nu există reguli clare. Totul depinde de dispoziția omului de la post în ziua respectivă și acest fapt este cel mai deranjant. Niciodată nu știi peste cine poți da.
Directorul Programului Drepturile Omului de la Promo-LEX,Vadim Vieru, a declarat că, după acest incident, din păcate, nu a urmat vreo reacție din partea autorităților constituționale sau a organismelor internaționale. „Jurnaliști sunt a patra putere în stat, sunt o forță în stat și e nevoie de o atitudine serioasă față de libertate de exprimare atunci când jurnaliștii merg în Zona de Securitate să documenteze probleme sociale. Ei trebuie să aibă anumite garanții și protecție, asigurate de Constituție și puse în practică de organele de drept, inclusiv poliție”, a notat Vadim Vieru.
Potrivit lui, ceea ce s-a întâmplat generează întrebări legate de statutul misiunii de pacificare, care nu are termen stabilit. Și deși a trecut mult timp de la conflict, ea încă mai activează. Expertul consideră că reacția autorităților și a organizațiilor internaționale, mai exact lipsa acesteia, este un fapt regretabil, pentru că duce la impunitate. Și într-un asemenea caz, situațiile pot deveni mai multe.