Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”, care oferă o imagine amplă asupra proceselor electorale, funcționării instituțiilor democratice și respectării drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană.
Cercetarea a fost realizată în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul a fost efectuat în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora). Datele au fost colectate prin metoda TAPI (interviuri față în față asistate de tabletă), de către 58 de operatori de interviu. Marja de eroare este de ±2,8%.
Rezultatele studiului relevă faptul că interesul cetățenilor pentru viața social-politică este unul variabil: 33,9% dintre respondenți se declară destul de interesați, iar 19,9% foarte interesați, în timp ce 23,1% sunt nu prea interesați și 8,6% deloc interesați. Alți 20,9% au o poziție neutră. În același timp, percepțiile privind direcția de dezvoltare a țării și capacitatea cetățenilor de a influența deciziile publice rămân divizate, o parte semnificativă considerând că influența lor este limitată. Circa 90% dintre respondenți susțin că au avut posibilitatea de a alege liber, ceea ce indică o percepție general pozitivă asupra procesului electoral.
Pentru viitoarele scrutine, cetățenii consideră că trebuie să fie luate mai multe măsuri pentru a asigura corectitudinea acestora. În mod special: combaterea coruperii alegătorilor (47,9%), protejarea alegerilor de influențe străine (34,4%) și combaterea dezinformării în campaniile electorale (33,7%).
„Alte măsuri pe care cetățenii le consideră prioritare pentru viitoarele alegeri se referă la reglementarea mai strictă a activității partidelor politice și a campaniei electorale – 30%, iar combaterea discursului de ură în campaniile electorale a fost menționată de 25% dintre respondenți. Totodată, 18% consideră prioritară sancționarea utilizării resurselor administrative în scop electoral, iar un procent similar (18%) a indicat necesitatea accesibilizării votului pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, 18% susțin stabilirea unor reguli clare pentru persoanele sau organizațiile (terțe părți) care fac campanie în favoarea unor concurenți electorali fără a avea acest drept conform legii”, a declarat Nicolae Panfil, Director de Program (Procese Democratice), Promo-LEX.
Percepțiile privind caracterul liber și corect al alegerilor sunt împărțite (aproape 43% — în foarte mare măsură/în mare măsură, iar peste 51% — în mică măsură/foarte mică măsură), iar datele arată că un număr semnificativ de respondenți (59,9%) consideră că au existat cel puțin unele nereguli sau încălcări ale legislației electorale (a se vedea slide-ul 14 din prezentare). Acestea sunt percepute ca având loc atât la nivel național, cât și în secțiile din diasporă. De asemenea, respondenții au evaluat diferit modul în care autoritățile au gestionat aceste situații (a se vedea slide-ul 17 din prezentare).
Totodată, majoritatea respondenților cunosc monitorizarea alegerilor de către organizații neguvernamentale și consideră că aceasta contribuie la reducerea încălcărilor și la creșterea transparenței procesului electoral.
Datele studiului sociologic mai arată că, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, 24,3% dintre respondenți declară că nu au participat la vot, iar peste 75% au participat. Printre motivele neparticipării se regăsesc lipsa interesului (19,3%), neîncrederea în politicieni/partide (12,9%), apatia electorală (10,1%) și alte circumstanțe personale, inclusiv motive precum programul de muncă (1,4%), motive religioase (1,3%) sau responsabilități familiale (0,9%).
Mass-media și rețelele de socializare au reprezentat surse importante de informare în perioada campaniei electorale. „Rezultatele arată că rețelele de socializare reprezintă una dintre principalele surse de informare: 37% dintre respondenți le utilizează des, iar 18% – foarte des. În același timp, 25% nu le utilizează deloc, iar aproximativ 20% – rareori. Televiziunea rămâne, în continuare, o sursă importantă de informare. Aproximativ 45% dintre respondenți au declarat că se informează des sau foarte des de la televizor. Totuși, circa 25–26% au menționat că nu se informează deloc din această sursă, iar alții o utilizează rar. În cazul site-urilor de știri, utilizarea este mai fragmentată: 33% dintre respondenți nu le folosesc deloc, 25% le accesează rar, în timp ce 30% le utilizează des și 18% foarte des”, a menționat Veronica Ateș, Directoare Executivă, Ateș Research Group.
În ceea ce privește drepturile omului în regiunea transnistreană, răspunsurile colectate indică predominant percepții negative sau moderate privind respectarea acestora (62,3% — deloc/în mică măsură/în oarecare măsură). Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că autoritățile Republicii Moldova nu depun suficiente eforturi pentru protejarea drepturilor persoanelor din regiune. Totodată, responsabilitatea este atribuită mai multor actori, inclusiv autorităților constituționale (31,2%) și administrației de facto de la Tiraspol (33,7%).
„Cetățenii Republicii Moldova transmit un mesaj univoc: procesul de reglementare trebuie să înceapă cu respectarea drepturilor omului și cu retragerea forțelor militare străine. Acestea sunt cei doi piloni pe care societatea dorește să se construiască orice soluție. Jumătate din populația Republicii Moldova consideră că Guvernul nu face suficient pentru a proteja drepturile cetățenilor din stânga Nistrului. Aceasta este o problemă de credibilitate și de acțiune concretă. Cetățenii cer mai mult – nu doar declarații, ci rezultate vizibile”, a declarat Vadim Vieru, Director de Program (Drepturilor Omului), Promo-LEX.
Percepțiile asupra guvernării indică un nivel variabil de încredere în instituții. Topul celor trei instituții în care cetățenii au încredere este: biserica (52,5%), APL (46,2%), Președinția (34,1%). La polul opus se află partidele politice, procuratura și instanțele de judecată. Organizațiile nonguvernamentale sunt la mijlocul topului încrederii cetățenilor (24,3%). Datele mai arată că interesul față de activitatea Parlamentului este unul moderat, iar o parte semnificativă a respondenților consideră că subiectele discutate în Parlament sunt doar în mică măsură sau deloc apropiate de problemele reale ale cetățenilor (66,8%). De asemenea, evaluarea relației dintre majoritatea parlamentară și opoziție indică percepții critice privind nivelul de cooperare și dialog politic.
În ceea ce privește prioritățile pentru următorii ani, respondenții au indicat în mod special: creșterea salariilor și pensiilor (72,1%), dezvoltarea economiei (61,4%) și combaterea corupției (56,1%). Soluționarea conflictului transnistrean, integrarea în Uniunea Europeană și reforma administrativ-teritorială sunt în coada clasamentului, ceea ce arată necesitatea unei comunicări mai largi a reformelor și priorităților guvernării în privința acestora.
Prezentarea rezultatelor studiului sociologic poate fi accesată în română și în engleză.
Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova” este elaborat în cadrul proiectului „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și al Suediei.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel.: +373 68 800 827