SPACE I 2025: Republica Moldova urcă pe locul 3 în Europa la rata de încarcerare. Arestul preventiv crește alarmant și impune măsuri urgente

Promo-LEX a analizat raportul SPACE I 2025 al Consiliului Europei, publicat la 18 mai 2026, și cere autorităților măsuri ferme pentru a opri aplicarea abuzivă a arestului preventiv.

Asociația Promo-LEX a analizat raportul Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I 2025, publicat la 18 mai 2026 de Universitatea din Lausanne și Consiliul Europei. Documentul prezintă date privind populația penitenciară a 51 de administrații carcerale din statele membre, inclusiv seria istorică recalculată 2015-2025 pentru Republica Moldova.

Moldova urcă pe locul 3 în Europa la rata de încarcerare

La 31 ianuarie 2025, sistemul penitenciar al Republicii Moldova număra 5.844 de deținuți, raportați la o populație de referință de 2.381.325 de persoane. Rata de încarcerare este 245,4 deținuți la 100.000 de locuitori, depășită în spațiul Consiliului Europei doar de Türkiye (458) și Azerbaidjan (271). Moldova urcă astfel pe locul 3, după ce în 2024 ocupa locul 4 cu o rată de 235,0.

Creșterea anuală de 4,4 % între 2024 și 2025 este una dintre cele mai pronunțate din regiune. Tendința descendentă observată din 2018 până în 2022 a fost întreruptă. Promo-LEX consideră că această schimbare de direcție este consecința unor politici judiciare și procesuale care înclină spre soluții privative de libertate.

Arestul preventiv: o pondere mai ridicată decât la vecinii regionali

La 31 ianuarie 2025, 19,4 % din populația penitenciară a Republicii Moldova se afla în arest preventiv, conform datelor SPACE I 2025. În cifre absolute, 1.128 de persoane erau private de libertate fără să existe o sentință definitivă în privința lor.

Comparația cu alte jurisdicții este relevantă. SPACE I 2025 raportează pentru România 12,4 %, pentru Polonia 10,8 %, pentru Lituania 12,8 %, pentru Slovacia 13,2 % și pentru Türkiye 14,2 %. Moldova depășește semnificativ aceste valori, deși împărtășește tradiții juridice și de procedură penală similare cu majoritatea acestor state.

Arestul preventiv este o măsură excepțională, prevăzută de articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Codul de procedură penală al Republicii Moldova ca instrument de ultimă instanță. Republica Moldova a primit deja condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru arest preventiv aplicat abuziv. Cauzele Sarban, Castraveț, Ursu și jurisprudența ulterioară au constatat încălcări sistematice ale articolului 5. Datele actuale, citite în lumina comparațiilor regionale, sugerează că problema rămâne nerezolvată.

Durata detenției rămâne printre cele mai lungi din Europa

Durata medie a detenției în Moldova este 25,9 luni, conform SPACE I 2025. Doar Portugalia, Ucraina și Azerbaidjan raportează durate mai lungi. Pedepsele sub 6 luni reprezintă mai puțin de 1 % din total. Sistemul moldovenesc condamnă rar la închisoare, însă atunci când o face, perioadele de privare de libertate sunt extinse. Această structură afectează direct programele de reintegrare.

Particularitățile sistemului moldovenesc

Două caracteristici diferențiază clar Moldova de mediile europene. Vârsta mediană a deținuților este 30 de ani, cea mai scăzută din toate administrațiile penitenciare monitorizate de SPACE. Ponderea deținuților străini este 1,8 %, una dintre cele mai reduse de pe continent. Sistemul lucrează aproape exclusiv cu cetățeni proprii, ceea ce mută integral responsabilitatea reintegrării sociale asupra statului.

Probațiunea se restrânge, contrar recomandărilor europene

Raportul SPACE 2025 înregistrează 5.284 de persoane sub supraveghere de probațiune în Republica Moldova, cu o rată de 221,9 la 100.000 de locuitori. Comparat cu raportările anterioare, această cifră sugerează o restrângere a utilizării probațiunii. Combinată cu creșterea arestului preventiv, tendința indică o direcție opusă recomandărilor Consiliului Europei privind măsurile neprivative de libertate.

Ce solicită Promo-LEX

Promo-LEX cere instituțiilor judiciare aplicarea strictă a principiului ultima ratio în privința arestului preventiv. Procurorii care solicită măsura și judecătorii de instrucție care o admit trebuie să motiveze concret de ce alternativele disponibile (control judiciar, arest la domiciliu, cauțiune, garanție personală) sunt insuficiente. Motivările tip, repetate de la o cauză la alta, nu îndeplinesc standardul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Asociația solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare să monitorizeze sistematic ratele de admitere a cererilor de arestare preventivă pe colegii și instanțe și să publice aceste date. Comparația cu țări din regiune, unde ponderea arestului preventiv în populația penitenciară este sub 14 %, arată că practica judiciară din Moldova are spațiu de îmbunătățire.

Promo-LEX cere Parlamentului examinarea unor modificări legislative care să clarifice condițiile de aplicare a arestului preventiv și să întărească răspunderea procurorilor în formularea unor cereri disproporționate. Codul de procedură penală trebuie revizuit pentru a impune obligația motivării in concreto, cu referire explicită la motivele pentru care alternativele disponibile nu sunt suficiente.

Asociația recomandă Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor să continue reforma penitenciară susținută de Consiliul Europei prin proiectul SPPRH, cu accent pe rezolvarea problemei personalului insuficient (2,2 deținuți per angajat, printre cele mai înalte din Europa) și pe extinderea programelor de reintegrare adaptate populației tinere.

Promo-LEX cere instituțiilor publice transparență sporită în prezentarea statisticilor penale. Datele dezagregate privind arestul preventiv, durata măsurii, ratele de admitere a cererilor și motivările judecătorești trebuie publicate periodic, în formate accesibile, conform standardelor europene.

Analiza integrală poate fi accesată aici.

Pentru mai multe detalii, contactați:

Vadim Vieru, Avocat, Director de Program
Tel.: 068017507
E-mail: [email protected]; [email protected]
www.promolex.md