După parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE la recentul summit de la Vilnius, întreaga regiune a căpătat o dinamică specială. La Kiev au pornit proteste împotriva președinției și guvernului asigurate de Viktor Ianukovici și Partidul Regiunilor, iar la Chișinău toate lucrurile au fost calme și așezate cu puternice semnale politice din partea României și a Statelor Unite. Nici Rusia nu a stat degeaba. Asta până ieri când punctele de presiune asupra Chișinăului au fost din nou apăsate prin intermediul separatiștilor transnistreni care de câteva zile vorbesc numai de scenarii belicoase și acționează ca atare. După ultimele evoluții din cadrul raporturilor Chișinău-Bruxelles și Chișinău-București, milițienii transnistreni au descins în singurul liceu cu predare în limba română de la Tiraspol – Liceul „Lucian Blaga” – încercând să ancheteze și să intimideze profesorii de limba română care au fost amenințați cu închisoarea. Anunțul a fost făcut de profesorii de la această instituție de învățământ, precum și de Promo-LEX, un ONG care luptă pentru respectarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova de pe cealaltă parte a Nistrului. „Încearcă să ne distrugă prin orice metode și prin minciuni, pentru ca așa sunt obișnuiți ei (regimul separatist transnistrean -n.r.)…minciuna și teroarea stă în capul mesei”, ne-a declarat Raisa Pădurean, director-adjunct al Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol. Ziarul „Curentul” a stat de vorbă și cu directorul executiv al Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole, cel care ne-a explicat că acțiunea a fost una premeditată. „Încă săptămână trecută am înregistrat unele mișcări provocatoare împotriva instituțiilor de învățământ din regiunea transnistreană, aflate în jurisdicția autorităților constituționale centrale de la Chișinău. Astăzi, potrivit declarațiilor Administrației Liceului Teoretic ,„Lucian Blaga” din orașul Tiraspol, un grup de persoane în civil, însoțite de milițieni au pătruns în incinta Liceului cu predare în grafia latina și au interogat directorul și vice-directorii instituției. Școlile cu predare în grafia latina din regiunea transnistreana a Republicii Moldova sunt foarte vulnerabile și servesc drept tântă directa și foarte eficientă pentru șantajarea autorităților constituționale. Totodată problema acestor instituții servește regimului ilegal de la Tiraspol drept instrument de presiune asupra Republicii Moldova dar și de manipulare a unor instituții internaționale”, a declarat Ion Manole pentru „Curentul”.
Provocări interesate
În plan politic, expertul de peste Prut a mai spus că în opinia sa este vorba despre „o nouă provocare înscenată departe de hotarele Republica Moldova”. „Parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, apropierea R. Moldova de Occident evident că nu convine cercurilor interesate de menținerea R. Moldova în zona sărăciei, mizeriei și instabilității de tot soiul”, a mai spus Manole. Întrebat despre posibilitatea reperării unui scenariu militar, expertul a mai precizat că este puțin probabil, dar că nimic nu este exclus și că actuala misiune militară de menținere a păcii cu militari ruși trebuie înlocuită cu una civilă iar zona demilitarizată. „Puțin probabil un scenariu militar în zona de est a R. Moldova, însă nimic nu este exclus până la urmă, într-o regiune aflată în afara oricărui cadrul legal, în afara oricărui control din partea comunității internaționale. Respectiv, aceste grupări ce controlează regiunea sunt și în afara oricărei responsabilități. Deci, în aceste condiții nu ne rămâne nimic altceva decât să amintim ceea ce noi cerem de câțiva ani buni încoace – introducerea unei Misiuni Civile de Monitorizare a Zonei de Securitate. Formatul de presupusa menținere a păcii și-a demonstrat ineficienta și nu a făcut nimic altceva decât sa consolideze regimul de facto, creând astfel numeroase obstacole pentru locuitorii regiunii transnistrene în calea respectării și apărării drepturilor lor fundamentale”, a completat directorul Promo-LEX.
Mobilizare armată pe Nistru
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk a făcut mai multe declarații belicoase în ultimele zile și a ordonat armatei separatiste să intre în stare de alertă, imediat după anunțul parafării de la Vilnius. Astfel serviciile de securitate transnistrene (KGB-ul, Militia, Armata şi Serviciul Vamal) din stânga Nistrului au fost trecute în stare de alertă maximă. Acțiunile lui Sevciuk vin ca urmare a unor declarații făcute în cadrul unui interviu acordat postului rusesc de televiziune „Ren-TV” în care acesta a vorbit despre pretinsele intenții ale Chișinăului vizavi de trupele rusești staționate pe cealaltă parte a Nistrului. „Vor sa alunge trupele rusești din stânga Nistrului, pentru a ucide Transnistria”, a spus Șevciuk. El a insinuat ca un nou conflict militar la Nistru este posibil după acest moment Vilnius. „Rusia se află aici de 200 de ani, este successor de drept al Uniunii Sovietice și își apară cetățenii”, a declarat liderul separatist. „Mi-e teamă că dacă trupele ruse vor fi evacuate din Transnistria, va izbucni un nou conflict militar. Dar noi optăm pentru soluționarea pașnică a diferendului”, a mai spus liderul transnistrean.
Politici divergente și ciocnirea civilizațiilor
Măsurile militare luate de Șevciuk au completate ieri și cu o iniţiativă legislativă care prevede ca în Transnistria să fie aplicată legislaţia Federaţiei Ruse, acțiune ce ar putea echivala cu o declarație unilaterală a independenței, fapt invocat repetat în ultima vreme de la Tiraspol. Pentru ca iniţiativa lui Șevciuk să intre în vigoare, parlamentarii Sovietului Suprem de la Tiraspol trebuie să modifice așa-zisa Constituției a Transnistriei. În ultimele luni, Rusia a arătat o preocupare sporită față de acest spațiu pintr-o serie de declarații în crescendo. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat în repetate rânduri că în cazul în care Republica Moldova va opta pentru UE, regiunea transnistreană și-ar putea căuta independența sub protectoratul Moscovei care deține un număr mare de cetățeni pe acest mal al Nistrului. În aceeași notă, președintele comitetului Dumei de stat pentru probleme ale CSI și pentru relaţii cu diaspora, Leonid Sluţki, a declarat marți ca dacă UE va lua decizia cu privire la abolirea vizelor pentru Moldova, acest lucru poate avea consecințe pentru Transnistria. Oficialul rus a mai spus ca viitorul Transnistriei pentru Rusia este „o problema strategică”. „Sunt zeci de mii de oameni, care sunt cetaţeni ai Rusiei, si nouă nu ne este indiferent viitorul lor, chiar cel mai apropiat”, a mai afirmat Sluțki. El a mai spus ca actuala politică a Chișinăului produce o distanțare față de Moscova, fapt ce va trebuit urmărit cu atenție în Republica Moldova. În acest context, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofi i-a cerut șefului diplomației american, John Kerry, aflat în vizită la Chișinău, ca SUA să contracareze provocările cu care s-ar putea confrunta alianța pro-europeană de la Chișinău din partea Moscovei. „Federaţia Rusă sprijină în mod progresiv nu numai administraţia de la Tiraspol, dar şi alte forţe anti-occidentale şi pro-ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Ne putem aştepta în timpul apropiat la provocări în regiunea transnistreană şi în cea găgăuză, din sudul ţării, la tentative de destabilizare a situaţiei politice de la Chişinău”, i-a spus Timofti lui Kerry.
Curtea Constituțională a decis: peste Prut se vorbește limba română
La doar câteva ore de la incidentul provocator de la liceul cu predare în limba română de la Tiraspol, Curtea Constituţională de la Chișinău a decis că textul din declarația de independență prevalează textului din Constituție și astfel limba română a redevenit limba oficială de stat a Republicii Moldova. Reamintim că fostul regim comunist condus de Vladimir Voronin și-a întemeiat o bună parte din acțiunile politice în baza unei așa-zise „doctrine moldoveniste”, separate de cea română, în care elemente de istorie și limbă au fost distorsionate și „reinventate” de ideologicii PCRM. Limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, a stabilit Curtea Constituţională de la Chişinău, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991. Curtea Constituţională de la Chişinău a pronunţat, joi, hotărârea privind interpretarea Articolului 13 (aliniatul 1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova. Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că „naţiunea română este organizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova”. Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din Articolul 13 alin. (1) al Constituției poate fi echivalată semantic cu limba română. Pe acest fond, liderul de la Cotroceni, Traian Băsescu, a mulțumit Curţii Constituţionale a Republicii Moldova pentru decizia privind limba română, pe care a catalogat-o drept „un act de dreptate” şi a precizat că este una dintre cele mai mari bucurii pe care le-a avut în ultimii ani, realizând implicaţiile acesteia. Potrivit șefului statului, de implicaţiile deciziei de la Chişinău, care sunt „extrem de profunde”, trebuie să ţină „toate statele democratice”, inclusiv UE.
Sursa: Curentul.ro[:en] [:ru]