Miercuri 23 martie 2011 a avut loc Conferinţa de presă „Moldova este complice la violenţa în familie”, organizată de Asociaţia Promo-LEX.
În cadrul conferinţei au fost prezentate cele două cauze cu privire la violenţa domestică: cauza Mudric v Moldova şi cauza Eremia v Moldova, comunicate recent de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Guvernului Republicii Moldova. De asemenea a fost discutat subiectul violenţei domestice ca şi fenomen social.
Mudric v Moldova No. 74839/10
La 18 martie 2011 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Mudric v Moldova (No. 74839/10, depusă la 21 decembrie 2010) prin care reclamanta, victimă a violenţei în familie, reclamă complicitatea Statului la maltratarea sa, discriminare în baza de gen în a beneficia de protecţia a legii şi încălcarea dreptului la inviolabilitatea domiciliului.
Reclamanta, dna Mudric Lidia (72 ani) a fost bătută sistematic în 2010 de fostul său soţ cu care a divorţat 20 de ani în urmă, după ce acesta a intrat ilegal în casa ei, a bătut-o şi a rămas să trăiască fără permisiunea ei. Reclamanta a fost nevoită să se refugieze la vecini şi chiar să înnopteze afară. Nenumărate plângeri la poliţie şi procuratură nu i-au oferit doamnei protecţia căutată, iar ordonanţele de protecţie emise de instanţa de judecată (trei la număr – 22 iunie, 17 iulie şi 16 decembrie 2010) prin care agresorului i s-a indicat să părăsească casa doamnei, nu au fost nici una executată. Organele de poliţie şi-au motivat inacţiunile cu faptul că agresorul suferă de maladie mentală de aceea nu poate fi atras la răspundere penală, iar refuzul de a-l evacua pe agresor din casa reclamantei, l-au motivat cu faptul că agresorul nu are unde trăi. În cele din urmă, poliţia de sector nu mai reacţiona nici la apelurile dnei Mudric Lidia despre violenţa la care era supusă.
Guvernul este invitat să-şi prezinte observaţiile pe marginea acestui caz până la 16 Mai 2011 şi să răspundă la întrebările Curţii privind modul în care autorităţile şi-au epuizat obligaţiile pozitive a) de a proteja reclamanta împotriva violenţei domestice şi de a atrage la răspunde agresorul, asigurând dreptul reclamantei de a nu fi supusă la tratament degradant şi inuman, b) de a preveni discriminarea în bază de gen, şi c) de a proteja dreptul la inviolabilitatea domiciliului.
Eremia şi alţii v. Moldova Nr. 3564/11
La 21 martie 2011, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Eremia şi alţii v. Moldova (Nr. 3564/11 depusă la 16 ianuarie 2011) prin care reclamantele, mama şi fiicele minore, victime a violenţei în familie, reclamă complicitatea Statului la maltratarea lor şi discriminare în baza de gen în a beneficia de protecţia a legii. Aceasta este deja a doua cauză de violenţă domestică comunicată Guvernului Republicii Moldova.
Dna Eremia Lilia a fost bătută sistematic de fostul său soţ. După depunerea cererii de divorţ în luna iulie 2010, acesta a devenit şi mai agresiv, continuând să o lovească şi să o insulte, deseori în prezenţa fiicelor minore. Nenumărate plângeri la poliţie, procuratură şi Ministerul Afacerilor Interne, soţul fiind poliţist, nu i-au oferit doamnei Eremia şi fiicelor minore protecţie împotriva violenţei în familie. Ordonanţa de protecţie emisă de instanţa de judecată prin care agresorul a fost obligat să părăsească domiciliul şi să nu mai aplice acte de violenţă, nu a fost executată, agresorul a încălcat-o în nenumărate rânduri, inclusiv a bătut-o pe dna Eremia şi pe fiicele minore.
Guvernul este invitat să-şi prezinte observaţiile pe marginea acestui caz până la 16 Mai 2011 şi să răspundă la întrebările Curţii privind modul în care autorităţile şi-au epuizat obligaţiile pozitive a) de a proteja reclamantele împotriva violenţei domestice şi de a atrage la răspundere agresorul, asigurând dreptul reclamantelor de a nu fi supuse la tratament degradant şi inuman, b) de a preveni discriminarea în bază de gen, şi c) de a proteja dreptul acestora la viaţă privată.
Aceste două cauze de violenţă domestică sunt primele de acest gen comunicate Guvernului Republicii Moldova şi ridică întrebări importante privind eficienţa Legii de violenţă domestică cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Organele de poliţie nu prioretizează plângerile care se referă la violenţa domestică şi deseori învinuiesc însăşi victimele pentru acţiunile agresorului. Implementarea legislaţiei privind combaterea şi prevenirea violenţei în familie, în special în partea executării ordonanţelor de protecţie, este neuniformă, deficientă şi deseori ignorată de organele de poliţie, asistenţa socială şi procuratură care pun accentul pe comportamentul victimei, şi nu pe acţiunile de violenţă comise de agresor. Astfel, dreptul agresorului la domiciliu este perceput ca fiind mai presus de dreptul victimei de a trăi o viaţă fără violenţă.
„Prin intermediul acestor dosare dorim să obţinem hotărâri ale Curţii Europene care să explice Guvernului Republicii Moldova că din moment ce statul cunoaşte, este sesizat verbal sau în scris de către victimă sau de către avocat despre violenţă în familie şi nu întreprinde nimic, statul devine complice la maltratarea victimelor violenţei în familie. În al doilea rând, sperăm şi vom depune eforturi pentru a obţine o hotărâre de la Curtea Europeană în care să se recunoască faptului că violenţa în familie este un fenomen bazat pe genul victimei. În marea majoritate a cazurilor de violenţă în familie, victimele sunt femei, iar nereacţionarea la plângerile despre violenţa în familie constituie discriminare în bază de gen”, a declarat avocata Doina Ioana Străisteanu.
Potrivit Ecaterinei Berejan, consultant principal al Direcţiei politici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei, din cadrul ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei „Guvernul a recunoscut că în Republica Moldova violenţa în familie nu este o problemă a familiei, dar este o problemă socială, a statului.”
În ceea ce priveşte fenomenul violenţei domestice „În cadrul ministerului au fost elaborate, împreună cu un grup de experţi, o serie de instrucţiuni de intervenţie în cazuri de violenţă în familie, urmând ca ele să fie aprobate de ministerele de resort şi expertizate de ministerul de Justiţie devenind un instrument suplimentar de lucru în cazul violenţei în familie” a declarat Ecaterina Berejan.
Cauzele Mudric v Moldova şi Eremia v Moldova sunt reprezentate în faţa CtEDO de avocata Doina Ioana Străisteanu, delegată de Asociaţia Promo-LEX în cadrul proiectului “Consolidarea Protecţiei Juridice şi Sporirea Nivelului de Conştientizare cu privire la aplicarea relelor tratamente pe motiv de discriminare în Moldova, inclusiv în regiunea Transnistreană”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO) şi co-finanţat de PNUD Moldova în cadrul „Proiectului Comun al Agenţiilor ONU din Republica Moldova pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului”.
Unul dintre obiectivele acestui proiect vizează consolidarea protecţiei juridice a victimelor în cauzele de aplicare e relelor tratamente pe motiv de discriminare.
Pentru mai multe detalii contactaţi:
Olga Manole, Coordonator de Proiect, Asociaţia Promo-LEX
Tel : 449626, e-mail: [email protected]
Doina Ioana Străisteanu, Avocată şi Expertă în Drepturile Omului
Tel. 222 697, [email protected]