Luni, 27 martie 2017, Asociația Promo-LEX în parteneriat cu No Hate Speech Movement România și PATRIR, Cluj Napoca (România) au organizat masa rotundă de prezentare a Analizei: ”Discursul Instigator la Ură în mediul politic din România și Republica Moldova”.
Analiza a vizat prezentarea elementelor DIU în cadrul campaniei electorale pentru Alegerile Prezidențiale din România, din 2014, prin prezentarea concluziilor rapoartelor de monitorizare a discursurilor din timpul campaniei, realizate de Asociația Active Watch și Societatea Academică din România, și cele din cadrul Alegerilor Prezidențiale din Republica Moldova din 30 octombrie 2016/13 noiembrie 2016, prin analiza dezbaterilor electorale organizate de TV 7, Pro TV şi Instituția Publică Națională a Audiovizualului Companiei Teleradio Moldova.
În cadrul evenimentului, experții au discutat despre cauzele și efectele violenței electorale, campanii de prevenire și combatere a DIU în Uniunea Europeană, în special în România, precum și soluții pentru combaterea acestui tip de discurs în Republica Moldova.
Astfel, în cazul campaniei electorale din Republica Moldova, experții au concluzionat faptul că, elemente ale DIU au fost utilizate în discursurile politice ale unor candidați la funcția de președinte, fiind folosite cu scopul de a defăima și denigra anumiți contra candidați sau contra candidate fără a prezenta dovezi. De asemenea, s-a constatat încălcarea Articolului 47 al Codului Electoral privind agitația electorală, precum și punctul 48 și 49 al Regulamentului CEC nr. 181 din 6 septembrie 2016, cu privire la reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.
În același timp, în cadrul dezbaterilor electorale televizate, DIU s-a manifestat și prin limbajul non-verbal, și anume: ton ridicat, utilizarea degetului arătător când palma mâinii este închisă, postura ”călărețului”, întreruperea contra candidatului în mod repetat și monopolizarea discuției, etc., ce au avut drept efect dominarea agresivă a contra candidatului sau contra candidatei.
Irina Drexler, Coordonator național, No Hate Speech Movement România a explicat în cadrul evenimentul faptul că ”dacă prin libertatea mea de exprimare îți lezez dreptul tău de a te manifesta ca aparținător al unei religii sau a unei anumite categorii sexuale, sau a unei etnii, sau îți lezez dreptul de a candida la o anumită funcție, de a avea acces la anumite beneficii din cauza apartenenței tale la religie, etnie, și așa mai departe, conform criteriilor enumerate mai sus, atunci libertatea mea de exprimare îți lezează ție drepturile și trebuie pusă foarte bine în balanță cu DIU”. De asemenea, Coordonatorul No Hate Speech Movement România a atras atenția asupra faptului că, ”Campania No Hate Speech Movement nu este o campanie care să impună o anumită cenzură, ci dimpotrivă este o campanie care să încurajeze libertatea de exprimare, dar cum? Fără violență verbală și fără incitare la ură, fără incitare la discriminare pe baza acestora categorii și altora care nu sunt poate încă incluse în cele trei definiții pe care vi le-am prezentat, a Consiliului Europei, a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, a Facebook-ului și ale celorlalte rețele sociale”.
”În momentul în care vorbim despre alegeri, și vorbim despre candidați care sunt vizibili, care transmit unele ideologii, unele gândiri, unele valori din societate, obligațiunea acestor persoane este de a reprezenta aceste idei, aceste valori într-un fel în care cei care îl urmăresc prin fapte nu pot folosi acele exemple de discurs care și legitimizare spre violență. Pentru că de obicei nu este problema cu acea persoană care exprimă în fața societății niște idei, e o problemă de cum este educată societatea de a urma acele idei și a le folosi pentru legitimitate de acțiune” a menționat Zsuzsanna Kacsó, Director de Program, PATRIR, Cluj Napoca.
În opinia Irinei Corobcenco, specialist educație civică și electorală în cadrul Asociației Promo-LEX ”analiza a vizat mediul politic, pentru că ne place sau nu, dar mediul politic reprezintă un factor educațional. Iar atunci când politicienii folosesc elemente ale DIU în campaniile electorale și nu numai, acestea sunt preluate de către electorat și transmise, având un efect domino. Și Rousseau avea dreptate când a afirmat că «poporul nu este nimic altceva decât ceea ce natura guvernării sale l-a făcut să devină”.
Varianta electronică aici: ”Discursul Instigator la Ură în mediul politic din România și Republica Moldova”.
Analiza ”Discursul instigator la ură în politica din Republica Moldova și România” a fost realizată în urma mobilității individuale pentru experții din România și Republica Moldova, în orașul Cluj Napoca, România, organizată de FOND România și susținută financiar de MAE prin RoAid și UNDP.
Prezentarea analizei a fost realizată în cadrul Programului ”Democrație, Transparență și Responsabilitate” implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru dezvoltare Internațională (USAID).
Pentru detalii contactați Carolina Bondarciuc, Ofițer de comunicare: tel. 022/45 00, GSM: 060280980, e-mail: [email protected] .