Asociaţia „Promo-LEX” în perteneriat cu Asociaţia „Moştenitorii” a monitorizat desfăşurarea referendumului constituţional în 40 de secţii de votare aflate peste hotarele Republicii Moldova*.
Conform rezultatelor preliminare, în 34 din cele 40 de secţii de votare monitorizate, au votat 11,517 alegători. Din numărul total de buletine valabil exprimate, 98% au ales opţiunea „Pentru”, 1.9% au ales opţiunea „Contra”, în timp ce mai putin de 0.1% buletine au fost declarate nevalabile.
În marea majoritate a cazurilor, autorităţile electorale au demonstrat un comportament cooperant şi proactiv, necreând piedici în desfăşurarea scrutinului sau în monitorizarea acestuia de către observatori. Chiar dacă membrii birourilor electorale nu erau întotdeauna foarte bine informaţi despre îndatorările lor privind organizarea procesului de votare, aceştia nu ezitau să consulte opinia observatorilor, prevederile Codului Electoral şi a altor decizii CEC.
Totuşi, necunoaşterea procedurilor de votare a dus la cazuri de votare în baza altor acte decât paşaport sau livret de marinar. Astfel, în localitatea Padova din Italia, 2 cetăţeni au votat în baza buletinului de identitate. La una din secţiile de votare din Milano, Italia, pe durata zilei scrutinului în interiorul secţiei de votare se aflau persoane neautorizate iar membrii biroului electoral argumentau prezenţa acestora prin faptul că persoanele date erau „gazde care nu încurcă”. În aceiaşi secţie de votare au fost observate câteva cazuri de prezenţă concomitentă a 2 persoane cu drept de vot în cabina de vot. În schimb, în secţia de votare din Lisabona, Portugalia, adminsitraţia electorală nu permitea cetăţenilor să intre în cabina de vot însoţiţi de copiii minori ai acestora.
Observatorii au constatat un nivel nesatisfăcător de campanie de informare şi educare a alegătorilor peste hotarele ţării. În peste 20 de localităţi circa 300 de alegători nu au putut vota din motiv că nu aveau la sine actele de identitate necesare pentru a vota (paşaport sau livret de marinar). Mai mult ca atât, mulţi dintre cetăţeni îşi exprimau indignarea cu privire la campania foarte slabă, iar uneori chiar şi inexistentă, de informare despre scrutin. Aceste situaţii au fost constatate în o mare parte din secţiile de votare din Italia, în Cehia, Franţa (Paris), Grecia (Atena, Iraklion).
În Portugalia (Faro) şi în Italia (Padova) au fost observate postere de educaţie electorală pe care era demonstrată procedura de vot în baza buletinului de identitate.
Mai multe secţii de votare de peste hotare au fost deschise cu întârziere de la 10 minute şi pînă la 1 oră 20 minute, cu încălcarea procedurilor. Aceasta s-a întâmplat în Germania (Hamburg, Munchen), Italia (Mestre – 2 secţii, Milano – 2 secţii), Portugalia (Portimao), Spania (Madrid), Ucraina (Odesa). În majoritatea secţiilor de votare monitorizate, la momentul deschiderii, erau absenţi unii membri ai birourilor electorale. Această situaţie a fost înregistrată în toate secţiile de votare din Franţa şi Grecia, în Cehia, Ucraina, câte trei secţii de votare din Italia şi Rusia, şi în localitatea Toulouse din Franţa.
Prezenţa forţelor de ordine locale în preajma secţiilor de votare la o distanţă mai mică de 100 m în Germania (Berlin), Grecia (Atena), Italia (Mestre şi Torino), Portugalia (Lisabona), Rusia (Moscova), nu a generat evenimente de intimidare vădită – prin solicitarea actelor de identitate sau alte forme. În acelaşi timp, nu este exclus că unii cetăţeni aflaţi ilegal peste hotarele ţării s-au temut de a se prezenta la urnele de vot – lucru confirmat de mărturii ale unor alegători din localităţi unde organele de forţă nu erau prezente în preajma secţiilor de votare. În multe cazuri autorităţile electorale au fost cele care au solicitat prezenţa forţelor de ordine, fiind invocată necesitatea asigurării ordiniii şi securităţii alegătorilor, iar în cazul secţiei de votare de la Madrid pericolul unor eventuale acte de terorism.
Peste 98% din cetăţenii care au votat, adică 11,323, au fost înscrişi în listele electorale suplimentare. În anumite cazuri, secţiile de votare nici nu au liste de bază. Această situaţie a fost constatată în Grecia (Iraklion), Italia (Mestre si Bologna), Spania (Santander). Concomitent, în secţia de votare din Hamburg (Germania) mai mulţi alegători care s-au înregistrat prin intermediul site-ului CEC nu s-au regăsit în listele de bază. Tot în Hamburg, lista de bază a fost obţinută de membrii biroului în jurul orei 8 în dimineaţa scrutinului prin intermediul poştei electronice.
În Rusia, seturile cu buletine de vot destinate pentru secţia de votare Domodedovo au fost trimise la secţia din Mojaisk şi vice-versa. O altă confuzie s-a produs cu inventarul electoral destinat secţiilor de votare din Bucureşti şi Lisabona.
În Italia, nici una din secţiile de votare nu a primit urne de vot, biroul electoral a două din acestea utilizând cutii de carton pe rol de urne de vot.
Cazuri de agitaţie electorală în incinta sau în vecinătatea secţiei de votare în ziua alegerilor au fost sporadice, neconstituind o tendinţă. Un cetăţean făcea agitaţie electorală în favoarea unui participant electoral în faţa secţiei de votare din Mestre, Italia în timp ce în vecinătatea aceleiaşi secţii de votare au fost văzute multe ziare de partid ale unui alt participant la referendum.
Alarmante în schimb sunt cazurile de intimidare a alegătorilor înainte de ziua scrutinului relatate în mai multe localităţi – Italia (Mestre, Milano şi Padova), Rusia (Mojaisk şi Moscova). Chiar dacă fără dovezi directe, repetarea aceloraşi istorii de intimidări în diferite localităţi constituie o îngrijorare.
* Un număr de 79 de observatori naţionali a monitorizat desfăşurarea referendumului în secţiile de votare din Belgia (Bruxel), Cehia (Praga), Grecia (Atena, Iraklion, Salonik), Franţa (Paris, Toulouse), Germania (Berlin, Munchen, Hamburg), Spania (Madrid, Santander), Portugalia (Lisabona, Faro, Portimao), România (Bucureşti – 2, Galaţi, Timişoara, Cluj, Iaşi), Federaţia Rusă (Moscova, Domdedovo, Mojaisk, St. Peterburg), Ucraina (Odesa), Italia (Roma – 2, Mestre -2, Milano -2, Padova -2, Bologna -2, Parma, Torino, Verona, Napoli).
Acest proiect este susţinut de ”Programul privind Susţinerea Democraţiei în Moldova”, o iniţiativă comună a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei.
Proiectul este implementat cu suportul “Programului pentru Susţinerea Democraţiei în Moldova”, iniţiativă comună al Uniunii Europene şi Consiliului Europei.