La 4 noiembrie 2009, Asociaţia Promo-LEX a lansat Studiul privind libertatea şi siguranţa persoanei în 4 zone de conflict (Moldova, Georgia, Rusia şi fosta Iugoslavie).
Documentul este o încercare de a identifica soluţii viabile pentru asigurarea respectului drepturilor omului în regiunea transnistreană, printr-o analiză amplă a situaţiilor distincte din alte regiuni în care au fost sau se mai găsesc în situaţii de conflict. Studiul oferă idei noi, soluţii şi recomandări pentru societatea civilă, autorităţile Republicii Moldova şi structurile internaţionale, implicate în procesul de reglementare paşnică a problemei transnistrene.
Experţii au identificat în mare parte cele mai relevante situaţii de încălcare a dreptului la libertate şi securitate în regiunile de conflict.
Astfel, expertul Doina Ioana Străisteanu, a relevat gravitatea încălcărilor comise de autorităţile ruseşti ca urmare a operaţiunilor militare şi poliţieneşti din Caucazul de Nord (Cecenia şi Inguşetia). În special, autoarea a menţionat existenţa unor acte legislative de combatere a terorismului care au rezultat în abuzarea dreptului la siguranţă şi libertate de către autorităţi precum şi în eşecul organelor de procuratură în prevenirea şi combaterea abuzurilor. Existenţa locurilor de detenţie secrete (cum sînt închisorile private a Preşedintelui Ramzan Kadîrov) constituie o problemă majoră pentru regiunea în cauză, menţionată şi în rapoartele CPT-ului (Comitetului European pentru Prevenirea Torturii). Ineficienţa şi impunitatea cu care activează organele de drept în regiunea Caucazului de Nord, lasă persoanele vulnerabile în faţa violării dreptului său la siguranţă şi libertate, ceea determină Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului să recunoască violarea Art.5 din Convenţia Europeană în peste 100 de cauze împotriva Federaţiei Ruse.
Expertul Nicoloz Legashvili, a menţionat factorul destabilizator al prezenţei trupelor de pacificare ruseşti în regiunea Abhazia şi Osetia de Sud. Or, aceste trupe au avut un rol activ în acţiunile de agresiune militară la care au fost supuse regiunile respective în diferite perioade din anii 1990 şi care nemijlocit au comis abuzuri în raport cu persoane, inclusiv civili. Problema cu privire la dubla jurisdicţie în regiunile secesioniste a constituit un obstacol în realizarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Georgiei, deoarece autorităţile secesioniste au creat structurile sale. Pe de altă parte, un exemplu pozitiv al unui mecanism de realizare a jurisdicţiei constituţionale a constituit desfăşurarea alegerilor paralele pentru Osetia de Sud, ceea ce a permis crearea unui guvern legal în regiune.
Expertul Goran Miletic a menţionat că deşi situaţia de conflict în ţările fostei Iugoslavii este mai calmă, oricum în anumite regiuni ale Serbiei; Muntenegru şi Bosnia persistă riscul reţinerilor arbitrare şi examinării ineficiente a cazurilor cu privire la libertatea şi securitatea persoanei. Expertul sîrb a recomandat autorităţilor să examineze posibilitatea ratificării şi semnării tuturor mecanismelor tratatelor internaţionale în materie de securitate şi realizarea securităţii maxime a persoanei în regiunile de conflict. Un aspect deosebit de important ar reprezenta şi ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale, pe care RM refuză să-l ratifice.
Expertul Ion Manole, a reiterat poziţiile vis-a-vis de lipsa garanţiilor persoanelor care se află în regiunea transnistreană. În special, s-a atras atenţia asupra inacţiunii autorităţilor constituţionale care au fost inconsecvente şi nu au urmărit scopuri bine definite, ce a dus la o situaţie de impas. Expertul a sugerat autorităţilor crearea unei strategii naţionale cu privire la realizarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor în regiunea transnistreană. Studiile de caz care au fost discutate în societate, în ultimii ani, au demonstrat că nici o persoană nu se poate simţi liberă şi în siguranţă. Nici colaboratorii organelor de forţă constituţionale nu sunt protejaţi, fiind deseori umiliţi, reţinuţi sau „arestaţi”. Problemele din „instituţiile penitenciare”, inclusiv izolatoarele de detenţie preventivă din regiune sunt foarte grave şi necesită implicarea imediată a societăţii civile, autorităţilor constituţionale şi a structurilor comunităţii internaţionale. Din cauza condiţiilor din aceste „instituţii” şi potrivit statisticilor, majoritatea persoanelor deţinute în regiune se află sub riscul real de infectare cu diferite boli, inclusiv HIV SIDA şi tuberculoză. O altă problemă majoră pentru libertatea şi siguranţa persoanei în regiunea transnistreană o constituie înrolarea forţată a tuturor tinerilor în structurile para-militare ilegale.
Studiul în limbile engleză, română şi rusă este disponibil aici.
Studiul a fost realizat cu suportul financiar oferit de Balkan Trust for Democracy şi Black Sea Trust for Regional Cooperation /A Project of the German Marshall Fund.