Rusia vinovată de încălcarea dreptului de proprietate a fermierilor din raionul Dubăsari, într-o nouă hotărâre a CtEDO

Astăzi, 18 februarie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cea de a doua cauză a fermierilor din raionul Dubăsari (Oprea și alții împotriva Moldovei și Rusiei), a căror terenuri au fost sechestrate de către administrația secesionistă de la Tiraspol. 

Înalta Curte a recunoscut Federația Rusă vinovată de violarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană de către Federația Rusă, în legătură cu încălcarea dreptului de proprietate sau folosință asupra cotelor de teren și încălcarea art. 13 al Convenției, coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în legătură cu lipsa unui remediu efectiv la nivel național în legătură cu violările art.1 al CEDO.

Consecințele abuzurilor din anul 2004 comise de către administrația secesionistă, care a blocat accesul la terenuri și a preluat controlul asupra acestora se resimt și la momentul de față. Aparent problema ar fi fost soluționată, prin instituirea unor mecanisme ce ar asigura accesul la terenurile aflate în proprietate privată, totuși încă nu se cunoaște cât de sustenabile sunt acestea, având în vedere că administrația de la Tiraspol deseori încalcă angajamentele asumate” susține Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX.

Curtea a dispus încasarea prejudiciului de 63 000 Euro pentru cei 42 de reclamanți și suma de 4 000 Euro pentru costuri și cheltuieli de reprezentare.

Problema terenurilor agricole, aflate după traseul rutier Tiraspol-Dubăsari-Rîbniţa a apărut în 1998, atunci când administrația de la Tiraspol a instalat în mod ilegal posturi pe traseul Tiraspol – Rîbnița. La finele sezonului agricol din anul 2004 reclamanților li s-a interzis accesul spre proprietățile lor, astfel aceștia au suport pierderi de zeci de milioane de lei, fapt ce s-a repetat și în următorul sezon agricol în 2005.

Amintim că, în iulie 2018, Curtea de la Strasbourg a pronunțat Hotărârea în cauza Sandu și alții împotriva Moldovei și Rusiei, unde a dat câștig de cauză celor 1646 proprietari de terenuri agricole şi celor trei societăți comerciale agricole, reclamanți în dosar, iar Federația Rusă a fost găsită vinovată de încălcarea drepturilor reclamanților.

Hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului vedeți aici: http://bit.ly/2UYQDVu

Pentru mai multe detalii, contactați: Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX, Avocat. Tel: (22) 450024, GSM: 069104851, [email protected]




OPINIE Promo-LEX privind fundamentarea economico-financiară a proiectului de lege ferenda care prevede asigurarea caracterului permanent al mandatului de membru/ă a Comisiei Electorale Centrale (CEC)

Context

La data de 11 iulie 2019, Asociația Promo-LEX, a prezentat un Apel public privind necesitatea urgentării procedurilor de desemnare și confirmare de către Parlament a noilor membri ai CEC, precum și de alegere de către membrii CEC a conducerii autorității.[1]

În cadrul acelui Apel, a fost prezentat, inclusiv, un proiect de lege ferenda (a se vedea Anexa nr. 1) asupra legii nr. 56 din 18.06.2019 cu privire la modificarea și completarea articolului 20 Cod electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Proiectul elaborat de Asociația Promo-LEX propune o nouă viziune asupra mecanismului de constituire și activitate a autorității electorale. Proiectul recomandă, ca toți membrii CEC să activeze permanent, o nouă metodă de desemnare a membrilor CEC, precum și o nouă componență numerică a membrilor autorității.

Prin proiectul de lege ferenda, s-a propus ca toți membrii CEC să activeze permanent, precum și a fost sugerată diminuarea numărului de membri CEC de la 9 – la 7. În acest scop, pentru a elimina monopolul partidelor parlamentare la desemnarea membrilor CEC și a garanta reprezentativitatea tuturor puterilor statului în componența CEC, s-a propus un nou mecanism de desemnare. Astfel Promo-LEX propune ca un membru să fie desemnat de către Președintele Republicii Moldova, câte doi membri – desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Membrii desemnați de Parlament trebuie să reprezinte atât majoritatea cât și opoziția. Un membru desemnat de Guvern trebuie să reprezinte organizații ale societății civile, iar un membru desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să reprezinte mediul academic.

Amintim că potrivit legislației în vigoare, CEC este constituită din 9 membri: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, ceilalți 8 membri sunt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Permanent activează doar președintele, vicepreședintele și secretarul CEC. Mandatul componenței actuale a Comisiei expiră în 2021.

Prezenta Opinie, are drept scop completarea precedentelor demersuri ale Promo-LEX pe subiectul modificării legislației în vederea permanentizării statutului de membru a CEC, accentul fiind plasat pe fundamentarea economico-financiară a proiectului de lege ferenda propus de Promo-LEX.

Opinia integrală, în limba română, poate fi accesată aici. 

[1] https://bit.ly/2Odn4eJ




APEL PUBLIC Organizațiile societății civile solicită fracțiunilor parlamentare să accepte amendamentele la Proiectul de lege nr. 301 cu privire la sancționarea faptelor motivate de ură și prejudecată

Pe data de 8 decembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată.

Proiectul de lege nr. 301 reprezintă un set de amendamente legislative ale Codului penal și Codului contravențional, care se referă în primul rând la definirea motivelor de prejudecată, revizuirea infracțiunilor de bază și a agravantelor care vizează faptele motivate de ură și prejudecată.

Ulterior, acest proiect de lege a fost remis Ministerului Justiției pentru revizuire. Iar, pe data de 22 octombrie 2019, au fost organizate consultări publice cu reprezentanții societății civile, membrii comisiilor parlamentare (Comisia pentru Drepturile Omului și Relații Interetnice, Comisia Juridică, Numiri și Imunități) și reprezentanții Ministerului Justiției.

În cadrul acestei consultări, Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au prezentat o opiniei cu privire la proiectul de lege prin care recomandă:

  1. Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului.
  2. Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere: Articolul 701. Instigarea la ură, discriminare sau violență Instigarea la ură, discriminare sau violență, adică răspândirea în public și mass-media a mesajelor în formă scrisă, desen sau imagine, îndemnurilor, amenințărilor și informațiilor motivate de prejudecată, față de o persoană sau un grup de persoane, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune, se sancționează cu amendă de la 20 la 40 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore.
  3. Completarea articolului 400, Cod Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 701) în competența poliției. Astfel, a se completa articolul 400, alineatul 1 după cum urmează: După fraza ”(1) Contravențiile prevăzute la art.47, art.481 alin.(5), art.49, 50, 52, 54”, sintagma ”69-71” se substituie cu sintagma ”69, 70, 701, 71”.

În urma consultării publice, amendamentele la proiectul de lege nr. 301 urmau să fie prezentate și discutate în cadrul comisiilor și fracțiunilor parlamentare pentru atingerea unui consens general.

Comisia Juridică, Numiri și Imunități va examina acest proiect de lege la 11 februarie 2020 pentru votarea în lectura a doua. Din păcate, aceste amendamente nu au fost introduse în proiectul de lege care urmează a fi examinat de Comisia Juridică la 11 februarie 2020.

În acest sens, mai multe organizații ale societății civile reiterează importanța acceptării amendamentelor formulate de organizațiile neguvernamentale pentru aplicarea cât mai eficientă a viitoarelor prevederi din Codul Penal și Codul Contravențional.

Astfel, în contextul introducerii pe agenda parlamentară a proiectului de lege nr. 301, organizațiile semnatare

SOLICITĂ

Adoptarea, în lectura a II–a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative cu amendamentele menționate în prezentul apel, luând în considerare recomandările făcute pe marginea acestuia de organizațiile naționale în cadrul consultărilor publice din octombrie 2019 și a organizațiilor internaționale.

Organizații semnatare:

  1. Asociația Promo-LEX
  2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  3. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
  4. Platforma pentru Egalitate de Gen
  5. Centrul de Informații GENDERDOC-M
  6. RCTV Memoria

 




OPINIA PROMO-LEX în contextul Reformei Poliției și Activității Polițienești Comunitare privind raționalitatea și oportunitatea restabilirii în fiecare localitate a activității polițistului de sector

Rezumat

Prim-Ministrul Republicii Moldova, Ion Chicu, s-a pronunțat cu inițiativa de restabilire a institutului polițiștilor de sector în fiecare localitate,reforma poliției efectuată în 2011–2012 eliminând acest institut”. De asemenea, premierul a venit cu inițiativa de majorare substanțială a salariului polițiștilor de sector și de dotare corespunzătoare a acestora.

Mai mult, subiectul a fost inclus și pe agenda Consiliului Suprem de Securitate, după care Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova, a subliniat faptul că Guvernul Republicii Moldova examinează posibilitatea sporirii numărului de polițiști de sector în scopul prevenirii crimelor și a infracțiunilor.

Asociația Promo-LEX, în calitate de instituție de monitorizare a Reformei Poliției, a considerat necesar să reacționeze la aceste inițiative în vederea prevenirii unor eventuale activități pe care le consideră contrare vectorului de modernizare a poliției, implementat consecvent de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe parcursul ultimilor ani. În context, Promo-LEX menționează că în perioada 2016–2019 (perioada implementării Strategiei de Dezvoltare a Poliției) numărul sectoarelor de poliție a fost redus de la 205 la 173, infrastructura acestora fiind învechită. Din numărul total, 45% necesitau reparaţii capitale sau chiar reamplasare fizică şi 41% necesitau lucrări cosmetice.

Pe lângă documentele strategice aprobate în anul 2016, ce urmează a fi finalizate la sfârșitul acestui an, pe parcursul anilor 2016–2019 atât IGP și MAI, cât și Guvernul Republicii Moldova au aprobat acte normative prin care autoritățile au validat implicit optimizarea activității sectoarelor de poliție sub conducerea unică a unui șef al sectorului de poliție conform principiului specializării, „activitatea angajaților în teritoriile administrative deservite prin atașarea de o anumită localitate (post de poliție) fiind o practică depășită și care nu mai corespunde evoluției actuale a societății”.

Asociația Promo-LEX menționează că toate acțiunile ulterioare ce vizează poliția comunitară și activitatea polițiștilor de sector, cum ar fi modernizarea și renovarea sectoarelor de poliție, dotarea sectoarelor de poliție și a ofițerilor de sector cu automobile de serviciu și cu alte echipamente necesare desfășurării activității de serviciu, aprobarea cadrului legal aferent activității ofițerilor de sector au fost desfășurate conform principiului menționat și în baza documentelor strategice adoptate de autoritățile publice.

Fiind investite resurse financiare, umane, materiale atât de către instituțiile statului, cât și de către donatori, Asociația Promo-LEX constată că inițiativa de restabilire a posturilor de poliție și a activității polițistului de sector în fiecare localitate este în măsură să modifice și să deturneze cursul implementării Activității Polițienești Comunitare, să conducă la nevalorificarea și irosirea resurselor financiare alocate în ultimii ani și să anuleze eforturile depuse pentru reformarea Poliției. Un efect colateral al eșuării implementării Reformei Poliției ar putea fi și diminuarea credibilității autorităților publice centrale ale Republicii Moldova în fața cetățenilor, dar și a partenerilor externi de dezvoltare.

În plus, arătăm că pe parcursul ultimilor patru ani, 8%-15% dintre funcțiile IGP au rămas vacante, iar pentru anii 2019–2020 au fost instituite sau extinse moratorii asupra a 15% din efectivul-limită al MAI. În acest context, considerăm că executivul, dar și Consiliul Suprem de Securitate trebuiau să examineze și impactul nesuplinirii funcțiilor pentru o perioadă continuă de cel puțin doi ani și să-și asume efectele acestuia asupra bunei administrări a domeniilor din gestiune. Mai mult, considerăm că este iresponsabilă din partea guvernului instituirea și prelungirea moratoriului când își propune să efectueze reforme, cu angajamente față de partenerii de dezvoltare.

Totodată, salutăm inițiativa de majorare substanțială a salariului polițistului de sector și de dotare corespunzătoare a acestuia, însă aceleași beneficii financiare și materiale trebuie oferite tuturor angajaților poliției, nu doar unei anumite specializări. Totuși, atât timp cât prin politica statală se instituie moratorii asupra funcțiilor vacante și nu sunt depuse eforturi pentru suplinirea acestora, eforturile de mărire a salariului și de dotare corespunzătoare nu vor avea drept efect acordarea serviciilor de calitate și de reacționare promptă la sesizările cetățenilor.

Promo-LEX conchide că restabilirea activității polițistului de sector în fiecare localitate poate fi efectuată doar în urma realizării cu bună-credință a angajamentelor asumate prin documentele strategice adoptate de către autoritățile publice centrale. Doar ulterior, în urma unei analize profunde a stării existente, a eforturilor depuse în vederea reformării, a investițiilor efectuate deja și a costurilor care vor fi suportate, se poate decide consolidarea instituției poliției comunitare sau, după caz, restabilirea institutuției polițistului de sector în fiecare localitate ori dezvoltarea altor servicii polițienești. Totuși, pornind de la de la competența MAI și IGP de ajustare periodică a structurilor Poliției în raport cu tendințele fenomenului infracțional, tindem să credem că declarațiile generice ale conducerii țării privind asigurarea fiecărei localități cu câte un ofițer de sector înseamnă, de fapt, recunoașterea erorii la adoptarea moratoriului de încadrare a circa 2684 persoane în cadrul aparatului MAI și al instituțiilor subordonate MAI precum și necesitatea stringentă de suplinire, în special a numărului de ofițeri de sector.

Opinia integrală, în limba română, poate fi accesată aici. 

 




APEL PUBLIC Promo-LEX solicită Parlamentului să adopte cât mai curând amendamentele legislative pentru sancționarea faptelor motivate de ură și prejudecată

În ultimii doi ani, Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019, în urma monitorizării Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.

Astfel, dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din Republica Moldova s-au înregistrat în medie 2 cazuri/zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la 4,2 cazuri/zi. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.

În același timp, experiența monitorizării campaniilor electorale precedente a arătat că discursul bazat pe diverse forme de intoleranță devine un instrument utilizat tot mai des în procesele electorale din Moldova. Iar mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Spre exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cazurile de discurs de ură au obținut 6 288 058 de vizualizări, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.

Asociația Promo-LEX amintește că indicatorul intoleranței generalizate în R. Moldova este de 6,5 puncte[1], iar în anul 2017 Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale[2] (CERD) a recomandat Republicii Moldova să revadă legislația pentru sancționarea acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei, dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.

De asemenea, și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în raportul său privind Republica Moldova[3], atenționa, în anul 2018, că lipsa de reacție din partea autorităților, mediul online necontrolat, mecanisme ineficiente de sancționare și legislație imperfectă joacă un rol semnificativ în răspândirea urii și a intoleranței în societate.

În aceste condiții, Promo-LEX reiterează că libertatea de exprimare reprezintă un pilon fundamental pentru orice stat democratic și nu contestă importanța acesteia pentru procesele politice și sociale. Cu toate acestea, considerăm că prețul libertății de exprimare nu poate fi ura și intoleranța în societate. Adoptarea amendamentelor legislative menționate ante va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în promovarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură.

Iată de ce, în contextul sesiunii de primăvară-vară a ședințelor Parlamentului, Asociația Promo-LEX

SOLICITĂ

Adoptarea amendamentelor legislative privind sancționarea faptelor motivate de prejudecată, prevăzute în proiectul de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (versiunea din iulie 2017, după comasarea cu proiectul nr. 277), luând în considerare și recomandările făcute pe marginea acestuia de organizațiile naționale și internaționale.


[1] Indicatorul a fost calculat pe o scală de la 1 la 10, unde valoarea 1 constituie un nivel înalt de toleranță, iar 10 – un nivel ridicat de intoleranță.
[2] Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, 2017, https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CERD%2fC%2fMDA%2fCO%2f10-11&Lang=en
[3] https://rm.coe.int/fifth-report-on-the-republic-of-moldova-translation-in-official-langua/16808de7d9




Moldova – în topul țărilor cu cele mai multe cereri și condamnări la CtEDO

În anul 2019, Republica Moldova a fost pe locul 5 în topul țărilor împotriva cărora Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat cele mai multe hotărâri. De asemenea, în 2019 moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3.4 ori mai des decât media europeană. Această constatare au făcut-o experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova în urma analizei Raportului de activitate al CtEDO pentru anul precedent.

În anul 2019, CtEDO a pronunțat 54 de hotărâri în cauze moldovenești, Moldova plasându-se pe locul cinci din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, țări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei și au o populație cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În total împotriva Republicii Moldova au fost pronunțate 441 de hotărâri. Cel mai frecvent Moldova a fost condamnată de CtEDO pentru felul în care judecătorii sau procurorii au aplicat legea.

16 din 54 de hotărâri pronunțate de CtEDO împotriva Moldovei (aproximativ 30%), au fost cu privire la violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În 2 din cele 16 hotărâri pe lângă Federația Rusa a fost condamnată și Republica Moldova. Cele 16 hotărâri se referă la 34 de cauze depuse la CtEDO.

Astfel în cauza Filin împotriva Moldovei și Rusiei, statul nostru a fost condamnat pentru neonorarea obligației pozitive de a preveni reținerea reclamantului de către reprezentanții miliției transnistrene, iar în cauza Negruță pentru favorizarea și contribuția la reținerea și transmiterea reclamantului către miliția transnistreană.

La 31 decembrie 2019, 1,056 de cereri moldovenești încă așteptau să fie examinate, dintre care peste 95% au șanse mari de succes. Acest număr depășește numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 22 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.

Conform raportului CtEDO pentru anul 2019, pe parcursul anului trecut Curtea a primit cel mai mic număr de cereri îndreptate împotriva Moldovei din ultimii 12 ani. Raportat la populația țării, acesta este foarte mare, Moldova plasându-se pe locul 6 din 47 de țări.

În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la 31 decembrie 2019, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 17.1 milioane (EUR 537,000 doar în 2019).

Nota analitică privind situația dosarelor moldovenești la CtEDO, realizată de Centrul pentru Resurse Juridice, poate fi descărcată aici.




(VIDEO) BULLYING-UL în școli și importanța Poliției Comunitare în prevenirea acestui fenomen

„Dacă cineva m-ar provoca sau m-ar lovi, lovesc înapoi. – Dar nu te-ai gândit la opțiunea să încerci să calmezi spiritele?  – Nu, dacă mă lovește, dau înapoi.”

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani „Cazuri de violență în școli acum au o amploare și se identifică printr-un cinism mai deosebit.”

Câți dintre voi ați auzit despre noțiunea de „Bullying”? Cel mai des acest fenomen se observă anume în școli, când unii elevi își bat joc de ați elevi, care sunt mai slabi ca ei, mai neprotejați. În ultima perioadă, în Republica Moldova, Bullying-ul este foarte des întâlnit în instituțiile de învățământ, de aceea am hotărât să vorbim despre acest fenomen cu elevi și cu polițiștii comunitari care încearcă să prevină acest fenomen.

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani Ați văzut în ultima perioadă în spațiul virtual câte situații de agresiuni între elevi, cel mai grav este faptul că nimeni nu ea atitudine pe marginea acestui caz, ba din contra, încurajează astfel de situații. Un copil este agresat fizic sau verbal, iar ceilalți se amuză sau chiar filmează momentul dat și ulterior plasează filmulețul pe rețele de socializare. Vă imaginați ce impact negativ au aceste secvențe video, atât asupra copiilor cât și asupra părinților care văd cum copilul lor este agresat, maltratat? ”

 „Cred că este un fapt prostesc ca să filmezi aceste momente, nu-i normal căci tu așa provoci agresorul.”

„Să filmezi cum se bat sau se ceartă două persoane este o prostie totală, deoarece acest lucru poate să-l facă doar persoanele needucate.

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani „Este perioada adolescenței și preadolescenței, este o perioadă complicată unde copii doresc să se autoafirme, să crească ratingul popularității în fața semenilor săi și de aceea apare ciocnirea asta la trecerea dintre vârste, când se transformă din copil în adolescent și apare conflictul intern de afirmare. ”

„ -De ce cineva vrea să pară mai puternic, mai serios? – Deoarece mulți îl consideră așa și-l încurajează, îi spune că-i bravo. Lui îi place când cineva merge prin școală și arată cu degetul zicând – uite ăsta-i erou. Dar nu-i normal asta.

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani „ Au arătat și-n mass-media cum se bat fetele, cum se trag de păr cu o  agresivitate mai mare ca la bărbați. Apare întrebarea, de unde atâta agresivitate la copii de 15-16 ani? ”

„A fost un conflict cu un prieten, el a vrut să glumească și m-a udat cu apă, eu din emoții i-am spus niște vorbe, ne-am luat la ceartă, ulterior au intervenit niște prieteni, ne-au despărțit. Mai târziu ne uitam unul la celălalt și nu înțelegeam de ce-am făcut asta.”

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani Fără aportul părinților n-o să reușim să facem față acestui fenomen. Deoarece și în familie trebuie copilul educat referitor la atitudine și comportamentul din școală.”

Din păcate în Republica Moldova polițiștii sunt percepuți ca oameni nu foarte prietenoși care acționează impulsiv și de multe ori agresiv. Din fericire, în Moldova a apărut un concept nou de „Poliție comunitară”. Dacă polițistul obișnuit acționează atunci când deja s-a întâmplat o acțiune și el o investighează, polițistul comunitar încearcă să prevină o problemă care poate genera o infracțiune.

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani  „ Polițistul comunitar este unul transparent care este gata să coopereze cu orice cetățean, o persoană integră, un polițist binevoitor care nu neapărat trebuie să amendeze, el vine și cu avertizări și cu preîntâmpinări. Un polițist comunitar este nu doar un sprijin în societate cât și un pedagog pentru copii, ca cooperare dintre poliție și societate căci noi singuri n-o să rezolvăm problemele din societate, la fel cum și societate nu le va rezolva fără noi. ”

„Este foarte bine că peste drum de școala noastră este un Sector de Poliție unde noi putem să ne adresăm cu o întrebare sau după ajutor. Pentru noi e bine că poliția intervine foarte rapid.”

„- Cât de multă încrede ai tu în poliție? – Deja a treia săptămână am avut consiliu unde a venit și poliția, a făcut o întâlnire cu elevii. De fiecare dată când se întâmpla ceva ei erau pe loc și asta îmi insuflă încredere. Și eu am încredere mare în polițiști. ”

Conceptul de „Poliție comunitară” a apărut pentru prima dată în anii 60 în SUA. Acesta s-a dovedit a fi foarte eficient și a fost preluat atât în țările europene cât și în Republica Moldova.

Sergiu Mozur, Șeful Sectorului de Poliție Nr. 3, Buiucani  „ Pe stradă, o mamă îi spunea copilului să fie cuminte, în caz contrar îi spune polițistului, eu categoric le spun să nu sperie copii cu poliția, învățați copii să spună că noi suntem prietenii lor ca în caz de necesitate să cheme polițistul în ajutor, să se simtă în siguranță. Copilul trebuie să vadă în polițist un suport, un prieten și un sprijin, nu trebuie să-i fie frică.”

Acest video este parte a campaniei de informare privind obiectivele și realizările reformei Poliției. Campania este desfășurată de Asociația Promo-LEX și Poliția Republicii Moldova în cadrul Proiectului „Monitorizarea civică a reformei poliției în Republica Moldova”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană.




Asociația Promo-LEX a devenit membră a Organizației Mondiale Împotriva Torturii (OMCT)

Asociația Promo-LEX a devenit membră a Organizației Mondiale Împotriva Torturii (OMCT).

De mai bine de un deceniu Promo-LEX menține o comunicare activă cu OMCT și informează despre cazuri grave de tortură în Moldova, inclusiv regiunea transnistreană.

OMCT a publicat mai multe apeluri în cazuri sesizate de Asociația Promo-LEX privind aplicarea torturii și tratamentelor inumane sau degradante cum ar fi: Ilie Cazac;  Ostap Popovsky; Serghei Cosovan; Vitalie Danu; Vitalii Beşleaga și Serghei Bevziuc; Vitalie Eriomenco.

În 2015,  Organizația Mondială Împotriva Torturii a susținut Asociația Promo-LEX, când așa zisele autorități din stânga Nistrului au încercat să intimideze membrii asociației. Amintim că, Comitetul pentru Securitatea Statului din regiunea transnistreană (KGB-ul transnistrean), la acel moment, a declarat public despre inițierea unei cauze penale pe marginea activităților desfășurate de Promo-LEX în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În noiembrie 2017, la cea de-a 62-a sesiune a Comitetului ONU împotriva torturii, Asociația Promo-LEX în parteneriat cu OMCT, dar și alte organizații ale societății civile din Moldova au elaborat și depus Raportul Tortură și alte tratamente crude, inumane sau degradante în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și Raportul Societății civile privind tortura și alte tratamente inumane și degradante în Republica Moldova.

Creată în 1985, Organizația Mondială Împotriva Torturii (OMCT) este astăzi principala coaliție a organizațiilor neguvernamentale internaționale (ONG) care luptă împotriva torturii, execuțiilor sumare, disparițiilor forțate și orice alt tratament crud, inuman sau degradant. Cu peste 200 de organizații afiliate rețelei SOS-Tortură și zeci de mii de corespondenți în fiecare țară, OMCT este cea mai importantă rețea de organizații non-guvernamentale care lucrează pentru protecția și promovarea drepturilor omului în lume.

Cu sediul la Geneva, Secretariatul Internațional OMCT oferă asistență medicală, legală și / sau socială personalizată pentru sute de victime ale torturii și asigură diseminarea zilnică a intervențiilor urgente în întreaga lume, pentru a proteja persoanele și pentru a lupta împotriva impunității. Programele specifice îi permit să ofere sprijin unor categorii de persoane vulnerabile, precum femeile, copiii și apărătorii drepturilor omului. În cadrul activităților sale, OMCT transmite, de asemenea, comunicări individuale și rapoarte alternative mecanismelor speciale ale Organizației Națiunilor Unite și colaborează activ la respectarea, dezvoltarea și consolidarea normelor internaționale pentru protecția drepturilor omului.




(VIDEO) Renovarea și modernizarea sectoarelor și izolatoarelor de Poliție un obiectiv al Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020

Acum un an, această încăpere, care, este, de fapt, subsolul unui bloc de locuit, era, locul de muncă a câtorva polițiști. Aici se afla unul din sectoarele de poliție ale capitalei. Cu o vizibilitate redusă pentru public, accesul era îngreunat sau aproape imposibil pentru persoanele cu nevoi speciale locomotorii. Tehnologiile, chiar și cele mai puțin avansate, erau doar un vis.

Unicul avantaj – iarna era cald, așa cum, țevile treceau direct prin birourile ofițerilor. Astfel de sectoare de poliție, din pătate, încă mai există inclusiv în Chișinău. Totuși, primii pași spre o modernizare a fost făcut în 2016 atunci când a fost adoptată Strategia de Reformare a Poliției și pus în aplicare deja începând cu  2018.

Locuitor al capitale: “Eu am călătorit foarte mult peste hotare și știu cum este acolo. Am văzut cum lucrează Poliția și condițiile, iată acestea sunt ca în Europa. Așa că acum este normal lucru. Este foarte bine.”

Acesta este sectorul de Poliție numărul 4, al Inspectoratului Râșcani, din Capitală. Chiar dacă, ofițerii de sector nu sunt antrenați în cadrul operațiunilor de reținere a infractorilor periculoși, cetățenii ajung mai des, față în față, anume cu ei. Polițiștii spun că un sediu adecvat este extrem de important atunci când oamenii apelează după ajutor.

Andrei Tihai, ofițer principal, Sectorul de Poliție Nr.4, Chișinău: „Activitatea noastră era desfășurată în sectorul de poliție care era amplasat la subsolul blocului de locativ. Condițiile nu era foarte bune. Eram mulți într-un birou, fără reparație. Acum într-adevăr sunt condiții la sector sunt mai transparente, aerisire, chiar condițiile influențează asupra conlucrării, stabilirii  contactului între cetățean, membru al societății și polițist.”

Acest sediu, de exemplu, este dotat cu: birou pentru audieri în condiții de confidențialitate;  sală de ședință; duș, vestiar și bucătărie.

Modernizarea sediului a ținut cont de principiul “ OPEN SPACE”, iar birourile polițiștilor au fost înlocuite cu pereți din sticlă, astfel, încât, activitatea acestora să fie transparentă.

Vladimir Cazacov, manager de proiect, IGP: “Sectoarele care noi le-am creat, sunt anume pentru aceea ca cetățenii să vină, să își împărtășească problemele sale. Să vină pentru o informație suplimentară, dacă au nevoie, pentru consultare. Un obiectiv prioritar al Strategiei de dezvoltare a Poliției, a fost implementarea activității polițienești comunitare. Sectorul dat răspunde acelor necesități de vizibilitate, accesibilitate și condițiilor prietenoase pentru fiecare membru al comunității”.

Pe teritoriul Republicii Moldova, după înființarea Inspectoratului General de Poliție, în 2013, au fost instituite 203 sectoare de poliție. Acum 2 ani a fost inițiată proiectarea reparațiilor capitale ale acestor sedii, astfel, încât, până în acest moment, 12 din ele funcționează după conceptul modernizat, iar alte 5 urmând a fi date în exploatare până la finalul acestui an. Nu doar polițiștii din Chișinău beneficiază de aceste facilitați. Un astfel de loc am găsit și în satul Costești din raionul Ialoveni. Un sector de poliție renovat și dotat ca să corespundă normelor europene.

Vasile Postica, șef. Sector de Poliție nr. 3, Costești: „Fostul sediu era aici în preajmă, chiar în incinta Primăriei Costești. Era un birou, comparativ cu aceste birouri care le avem, era un birou mic, aproximativ  3×4 metri, unde satisfăceam serviciul mai mulți angajați. Este un confort ideal, super aș spune. Dispunem de birouri separate pentru diferite activități de muncă, audieri, avem bucătărie, avem wc public și pentru angajați. Este un confort foarte bun”.

La polul opus sectorului de poliție se află izolatoarele inspectoratelor. Dacă în primele, cetățenii, în mare parte, ajung de bună voie, în izolatoare – este total invers. Aici este locul unde un suspect este deținut în custodie preț de maxim 72 de ore. Țara noastră, din păcate, încă mai moștenește locuri învechite. Dar, și în acest caz, modificările îndreptate spre respectarea drepturilor omului garantate de către Convenția Europeană, încep a fi palpabile. Am văzut asta în primul izolator model, renovat în Inspectoratul din Orhei. Chiar dacă gratiile nu lipsesc, celulele nu mai cazează câte 5, 6 persoane. Fiecare cameră este destinată pentru două persoane care beneficiază de complex sanitar. Au fost prevăzute celule chiar și pentru cei care suferă de claustrofobie. Noua ne-a atras atenția acest semn, de pe podul camerelor. Dacă credeți că este un indiciu pentru evadare, greșiți, așa cum am pățit și noi. Polițiștii ne-au explicat: “ sunt respectate, inclusiv, religiile. Acesta fiind un însemn pentru cei care, potrivit tradițiilor, au ore speciale de rugăciuni.”

Roman Chilari, șeful Inspectoratului de Poliție Orhei “În ultimul timp se practică să fie contestate în fața Uniunii Europene, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului se contestă anume detenția în condiții inumane, la care noi încă asistăm. Au fost multe cazuri cu pierderi din partea statului, pentru că statul l-a plasat pentru 72 de ore de arest, dar nu a garantat persoanei condiții umane  de detenție”.

Anul trecut au fost contractate lucrări de reconstrucție a 10 izolatoare de detenție provizorie din întreaga țară. Vorbim aici despre raioanele Anenii Noi, Cahul, Căușeni, Cimișlia, Edineț, Hâncești, Orhei, Râșcani, Sângerei și Ungheni. Totodată, au fost demolate și vor fi construite de la zero cele din Bălți, Soroca și Comrat. Pe lângă izolatoare conform standardelor europene, au fost achiziționate și automobile speciale destinate transportării deținuților, până în acest moment – 25 la număr. Strategia de dezvoltare a poliției a fost adoptată în 2016  și implementarea acesteia urmează să se încheie la anul, în 2020.

Acest video este parte a campaniei de informare privind obiectivele și realizările reformei Poliției. Campania este desfășurată de Asociația Promo-LEX și Poliția Republicii Moldova în cadrul Proiectului „Monitorizarea civică a reformei poliției în Republica Moldova”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană.




A P E L privind dispariția lui Alexandru Rjavitin

 

A P E L privind dispariția lui  Alexandru Rjavitin

La data de 29 decembrie 2019, Asociația Promo-LEX a fost sesizată de prietenii și rudele lui Alexandru Rjavitin referitor la dispariția acestuia din propria casă din localitatea Pervomaisc, r-l Slobozia din regiunea transnistreană a R.Moldova.

Amintim că Alexandru Rjavitin, fiind înrolat în structurile paramilitare din stânga Nistrului, în august 2015 a reușit să evadeze, acuzând grave abuzuri și încălcări ale drepturilor sale. El a trecut înot râul Nistrul și a mers trei zile pe jos până la Chișinău, în uniforma sa militară și în șlapi, pentru că nu a mai suportat umilințele și bătăile la care era supus. Pentru că a evadat și a îndrăznit să vorbească despre condițiile și tratamentul inuman la care a fost supus, administrația de facto de la Tiraspol i-a pornit ”dosar penal”.[1] Alexandru Rjavitin a fost protagonistul unui amplu reportaj în care a explicat situația tinerilor înrolați în așa numita armată transnistreană.[2]

Aflându-se la Chișinău, Alexandru Rjavitin a beneficiat de asistența Asociației Promo-LEX, fiind ajutat să-și confirme cetățenia Republicii Moldova și să-și perfecteze actele respective.[3] Datorită circumstanțelor descrise, Alexandru Rjavitin a evitat să meargă la familia sa rămasă în Transnistria. Totuși, din discuțiile cu familia și prietenii lui Alexandru Rjavitin, am aflat că acesta a avut nevoie să își viziteze familia în s. Pervomaisc. Astfel, a dispărut la data de 18 decembrie 2019, în jurul orei 20:00. Din comunicarea rudelor cu persoane terțe, presupunem că acesta a fost răpit de către structurile de forță ale administrației de la Tiraspol, și acum este deținut în ”Izolatorul de detenție provizorie al miliției din Tiraspol”.

Promo-LEX a monitorizat situația privind înrolarea forțată a tinerilor din stânga Nistrului în  structurile paramilitare locale și amintește despre faptul că fenomenul poate fi calificat drept privare ilegală de libertate, manifestată prin detenție în unitățile paramilitare din estul Republicii Moldova. Asociația Promo-LEX începând cu anul 2007 a atras atenția, în repetate rânduri, asupra fenomenului de înrolare forțată în structurile paramilitare ilegale, precum și asupra gravelor probleme, abuzuri și încălcări ale drepturilor fundamentale, cu care se confruntă majoritatea tinerilor înrolați forțat. Efectuarea ”serviciului militar” în regiunea transnistreană este obligatorie, eschivarea de la înrolare fiind sancționată cu amendă de cca 600$ SUA sau cu până la 2 ani de închisoare.

Un studiu privind Obligațiile militare ale locuitorilor regiunii transnistrene a Moldovei a fost realizat încă în anul 2008, acesta este disponibil aici: http://bit.ly/2tbtun0 în care Promo-LEX a arătat gravitatea problemei înrolării forțate și a sublinia gravele încălcări ale driturilor omului la acest capitol.

Reieșind din urgența cauzei, ținând cont de circumstanțele de mai sus care creează un dubiu rezonabil că Alexandru Rjavitin a fost răpit și ar putea fi supus unui tratament degradant și inuman,

S O L I C I T Ă M

  1. Biroului pentru Reintegrare și Avocatului Poporului (Ombudsman), să întreprindă acțiuni prompte de stabilire a locului detenției lui Alexandru Rjavitin, precum și să stabilească motivele reținerii, starea deținutului și condițiile de detenție, precum și să identifice în regim de urgență posibilități de a vizita locul de detenție pentru o întrevedere de documentare a cazului său;
  2. Prim-ministrului și Președintelui Republicii Moldova, să întreprindă acțiuni prompte în vederea eliberării imediate și necondiționate din detenție ilegală a lui Alexandru Rjavitin.
  3. Procuraturii Generale să investigheze situația descrisă mai sus prin prisma prevederilor Codului Penal, după caz să pornească o cauză penală;
  4. Misiunilor diplomatice să monitorizeze situația respectării drepturilor lui Alexandru Rjavitin și să susțină demersurile rudelor și ale avocaților Asociației Promo-LEX.

Promo-LEX recomandă tuturor locuitorilor din stânga Nistrului care bănuiesc că se află în vizorul așa ziselor instituții de forță să evite vizitarea rudelor și intrare pe acest teritoriu, pentru a evita repetarea situației lui Alexandru.

 


[1] Pur și Simplu: Evadare din Transnistria: „dezertorul”,
https://www.youtube.com/watch?v=dSiNQ-sDIgA

Mărturiile unui soldat fugit din armata transnistreană: E îngrozitor/ VIDEO, https://www.moldova.org/marturiile-unui-soldat-fugit-din-armata-transnistreana-e-ingrozitor-video/

[2] Pur și Simplu: Evadare din Transnistria: „dezertorul”,
https://www.youtube.com/watch?v=dSiNQ-sDIgA

Mărturiile unui soldat fugit din armata transnistreană: E îngrozitor/ VIDEO,
https://www.moldova.org/marturiile-unui-soldat-fugit-din-armata-transnistreana-e-ingrozitor-video/

[3] Persoanele reprezentate de Promo-LEX au contribuit la modificarea mecanismului legal de documentare a populației din stânga Nistrului,
https://promolex.md/12959-persoanele-reprezentate-de-promo-lex-au-contribuit-la-modificarea-mecanismului-legal-de-documentare-a-populatiei-din-stanga-nistrului/?lang=ro