RAPORT DE EVALUARE | Implementarea Planului Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2018 – 2022




APEL PUBLIC în legătură cu prevederile periculoase din proiectul de lege nr. 263 privind modificarea legislației electorale și organizarea consultărilor publice

Chișinău, 13 iulie 2020

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),

Fac apel

Către Parlamentul Republicii Moldova:

  • Să organizeze consultările publice pe marginea proiectului de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale într-un mod transparent și cu participarea tuturor părților interesate.
  • Să retragă din proiectul de lege prevederile periculoase pentru organizarea și desfășurarea unui proces electoral liber și corect, activitatea observatorilor electorali și pentru reflectarea echidistantă și corectă a campaniei electorale de către mass-media.

La 9 iulie 2020, Parlamentul a aprobat în primă lectură proiectul de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale și conexe înregistrat de un grup de deputați la 19 iunie 2020. La 25 iunie 2020, adică peste 6 zile de la înregistrare, Comisia juridică numiri și imunități a Parlamentului (Comisia juridică) a aprobat raportul prin care a propus proiectul spre aprobare pentru lectura 1, menționând că proiectul a fost elaborat de către Comisia Electorală Centrală (CEC) cu participarea mai multor organizații ale societății civile, printre care și CALC. Înainte de aprobare, Comisia juridică  nu a consultat public proiectul de lege în corespundere cu prevederile legislației privind transparența decizională și ale Regulamentului Parlamentului. Cu o zi înainte, la 24 iunie 2020, CALC a lansat un apel public prin care a chemat CEC și Parlamentul Republicii Moldovei să asigure un proces transparent și incluziv în examinarea și adoptarea proiectului de lege privind modificarea legislației electorale și pregătirea de organizarea alegerilor în condiții de pandemie, care a fost ignorat de autorități.

În acest context menționăm că organizarea consultărilor publice a proiectelor legislative reprezintă o obligație a comisiilor permanente parlamentare și nu este nicidecum condiționată de desfășurarea procesului consultativ de alte instituții publice. Totodată, ținem să precizăm faptul că, aprobarea de către CEC a proiectului de lege a fost precedată de 2 ședințe cu reprezentanții CALC, la care au fost prezentate opiniile membrilor Coaliției cu privire la amendamentele necesare la legislația electorală. Aceste ședințe nu pot fi considerate consultări sau dezbateri publice, acestea fiind organizate la solicitarea CALC și membrii CALC doar au prezentat opiniile lor, fără discuții cu toate părțile interesate privind proiectul de lege. La 2 iunie 2020, CEC a aprobat într-un mod pripit proiectul de lege pentru modificarea legislației electorale și a celei conexe, prin Hotărârea nr. 3949, fără a pune în discuție o parte a propunerilor înaintate de membrii CALC. Ultimele, potrivit președintelui CEC, urmau a fi transmise Parlamentului și Guvernului împreună cu proiectul de lege votat, dar și publicate pe pagina web a CEC. Astfel, mai multe dintre propunerile cheie formulate de către organizațiile membre ale CALC nu s-au regăsit în proiectul de lege respectiv.

În cazul respectiv, prin preluarea parțială a recomandărilor CALC; este imposibilă soluționarea reală a problemelor identificate de către membrii Coaliției, în special cu privire la prevederile ce țin de: introducerea principiilor sistemului electoral; regulile ce țin de agitația electorala; noțiunile privind incluziunea, dizabilitatea, resursele administrative, accesibilitatea; publicarea și asigurarea transparentei în procesul de elaborare/adoptare a hotărârilor CEC; deschiderea secțiilor de votare în străinătate; mecanismul complet de examinare a contestațiilor; claritate în formele răspunderii juridice; prevederile din Codul Contravențional și Penal cu privire la răspunderea pentru abaterile electorale; propunerile pentru restricțiile din  art. 13 (candidarea Președintelui Republicii Moldova); prevederile legii privind partidele politice etc.

Totodată, atenționăm că proiectul de lege nr. 263 conține mai multe prevederi controversate și chiar periculoase cu riscul de a vicia alegerile, care vizează mai multe aspecte ale procesului electoral. Cele mai problematice dintre acestea vizează domeniul reflectării campaniei electorale de către mass-media, activitatea observatorilor, organizarea procesului electoral și în special asigurarea dreptului la vot al alegătorilor în condițiile epidemiologice actuale.

Mai jos sunt prezentate principalele constatări și recomandări ale CALC privind modificarea legislației electorale și conexe.

În domeniul organizării procesului electoral

  • Printr-o prevedere expresă în Codul Electoral, CEC să fie obligat să elaboreze un regulament clar și previzibil care să stabilească modul și condițiile deschiderii secțiilor de votare peste hotarele țării;
  • Păstrarea perioadei de exercitare a dreptului de vot (art. 58 alin. (7) din Codul Electoral) și prelungirea perioadei de activitate a biroului cu maxim 3 sau 4 ore, reieșind din situația reală din secție.
  • Este imperios necesară reformarea modului de constituire și activitate a Comisiei Electorale Centrale, prin instituirea statutului de membru permanent pentru toți membrii CEC și sporirea intendenței instituționale. Reforma urmează a fi efectuată neîntârziat și pusă în aplicare peste un an, în vara anului 2021 când expiră mandatul actualei componențe a CEC.

Asigurarea dreptului de vot al alegătorului

  • Este necesară revizuirea reducerii timpului votării cu 2 ore (art. 55 din Codul Electoral). În condițiile pandemice actuale, este recomandată extinderea timpului de votare pentru a evita aglomerarea persoanelor în birourile electorale și a reduce răspândirea infecției Covid-19.
  • Reducerea timpului de activitate a secțiilor de votare pe parcursul unei zile trebuie să fie condiționată exclusiv de extinderea perioadei de votare pe parcursul a două zile pentru toți alegătorii.

În domeniul reflectării campaniei în mijloacele de informare în masă

  • Au fost ignorate majoritatea propunerilor CALC și ale ONG-urilor de media de a institui reguli clare și corecte de reflectare a alegerilor de către mass-media,
  • Au fost neglijate propunerile de eliminare a prevederilor ambigui din articolele 69 și 70 ale Codului Electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la ultimele scrutine electorale. Obligațiunea de a difuza dezbateri electorale ”în regim de transmisiune directă numai în orele de audiență maximă – între orele 19:00 și 22:00 în zilele lucrătoare și între 17:00 și 22:00 în zilele de odihnă”, din motive obiective, nu poate fi onorată de furnizorii de servicii media.
  • Proiectul propune completarea art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale cu două alin. noi (101 și 102), care acordă Consiliului Audiovizualului competențe ce pot fi aplicate în mod abuziv prin sancționarea discreționară a furnizorilor de servicii media, inclusiv prin suspendarea licenței de emisie. Acceptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a acestor amendamente va avea efecte distrugătoare pentru libertatea mass-mediei din țară și, în consecință, pentru informarea adecvată a electoratului.

În domeniul observării procesului electoral

Proiectul conține prevederi care vor atenta și diminua din drepturile observatorilor, dar și a organizațiilor neguvernamentale, și anume:

  • Birocratizarea accesului deplin la listele electorale și cele de subscripție, or procedura de acreditare a observatorilor deja însemnă un efort și angajament legal;
  • Încercarea de modificare a prevederilor actuale care permit acreditarea și activitatea observatorilor înainte de începerea perioadei electorale , dar și după finalizarea acesteia.

Totodată, se impun mai multe modificări ale prevederilor existente din proiectul de lege și anume:

  • Includerea prevederilor privind acreditarea observatorilor din partea partidelor politice la etapa colectării semnăturilor de subscripție, or în prezent, acest drept îl dețin doar concurenții electorali, care sunt excluși din monitorizarea acestei etape importante a procesului electoral;
  • Stabilirea exactă și clară a condițiilor pentru anularea acreditării unui observator, precum și a modului de contestare a acestei decizii;
  • Clarificarea prevederii privind interdicția de a face agitație electorală pentru organizațiile necomerciale, sindicale și de binefacere (art. 52 alin. (3) din Codul contravențional). În versiunea propusă, prevederea este ambiguă și poate fi aplicată abuziv prin interzicerea monitorizării alegerilor, exprimarea publică privind anumite nereguli depistate pe parcursul campaniei electorale, etc.
  • Uniformizarea prevederilor propuse pentru sancționarea tuturor actorilor din sfera neguvernamentală, ori la moment spre exemplu organizațiile necomerciale pot fi sancționate pentru implicarea sub orice formă în campania electorală, iar cultele religioase doar pentru agitație electorală.
  • Să fie instituită transparența datelor (nume, prenume donator; anul nașterii; locul de muncă; ocupația; sursa de finanțare) din rapoartele financiare ale concurenților electorali;

 

 Apelul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte poate fi accesat aici: 

 

_______________________________________________________________________________________________________________________________

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (www.alegeliber.md) este o entitate permanentă, benevolă, constituită din 35 organizații obștești din Republica Moldova cu scopul de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și desfășurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.

 




Raport | Implementarea Planurilor Strategice ale Comisiei Electorale Centrale și ale Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral. Retrospectiva anului 2019

     




Apel către CEC și Parlament pentru asigurarea transparenței procesului de modificare a codului electorale

APEL PUBLIC

privind asigurarea unui proces transparent și incluziv în examinarea și adoptarea proiectului de lege privind modificarea legislației electorale și pregătirea de organizarea alegerilor în condiții de pandemie

Chișinău, 24 iunie 2020

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte,

Fac apel

Către Comisia Electorală Centrală:

  • Să asigure o transparență decizională reală și să dea dovadă de consecvență în publicarea tabelului divergențelor la proiectul de lege privind modificarea legislației electorale și a acelei conexe, precum și a propunerilor înaintate de organizațiile societății civile
  • Să inițieze în regim de urgență procesul de identificare a măsurilor necesare pentru asigurarea bunei desfășurări a alegerilor prezidențiale în țară și peste hotare în circumstanțele impuse de pandemia COVID-19

Către Parlamentul Republicii Moldova:

  • Să inițieze în regim de urgență procesul de revizuire a legislației electorale și a celei conexe care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în corespundere cu adresele Curții Constituționale, recomandările misiunilor naționale și internaționale de observare
  • Să asigure un proces transparent și incluziv de examinare a proiectului de lege privind modificarea legislației electorale și a celei conexe, cu participarea tuturor părților interesate.

Pe data de 11 mai 2020, Comisia Electorală Centrală (CEC) a făcut public un document cu propunerile de modificare a legislației electorale și a celei conexe, realizat de către un expert național și completat cu propunerile membrilor CEC. Propunerile formulate urmau să înlăture lacunele și deficiențele legislative identificate de CEC și alte autorități publice, să soluționeze adresele Curții Constituționale formulate în urma alegerilor prezidențiale din 30 octombrie (13 noiembrie) 2016 și să răspundă la recomandările formulate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor. Deși a fost publicat pe pagina web a CEC, documentul nu a fost supus oficial procesului de consultări publice, nefiind indicată persoana responsabilă de colectarea propunerilor și data limita pentru recepționarea acestora.

Pe parcursul lunii mai 2020, la solicitarea Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), CEC a organizat două ședințe cu membrii CALC, la care au fost prezentate propunerile de modificare a legislației electorale elaborate de organizațiile societății civile, precum și opiniile acestora față de documentul publicat de CEC. În urma discuțiilor, pe 20 și 21 mai 2020, organizațiile membre CALC au expediat în atenția CEC opiniile lor. Anterior, pe 7 aprilie 2020, Asociația Presei Independente a transmis CEC un set de propuneri privind amendarea Codului Electoral la capitolul reflectării alegerilor în mass media.

La 2 iunie 2020, Comisia Electorală Centrală a aprobat prin Hotărârea nr. 3949 proiectul de lege pentru modificarea legislației electorale și a celei conexe. Documentul a fost aprobat într-un mod pripit, fără o prezentare a principalelor modificări-cheie la legislația electorală vizate de respectivul proiect de lege și fără a pune în discuție propunerile înaintate de organizațiile societății civile. Ultimele, potrivit președintelui CEC, urmau a fi transmise Parlamentului și Guvernului împreună cu proiectul de lege votat, dar și publicate pe pagina web a CEC. La momentul publicării acestui apel, tabelul de divergențe la proiectul de lege, precum și opiniile societății civile continuă să lipsească de pe pagina web a CEC.

La 3 iunie 2020, CEC a transmis Guvernului și Parlamentului spre examinare setul de propuneri pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotărârea CEC nr.3949 din 2 iunie 2020. Proiectul nu a fost publicat pe nici-una din paginile web ale acestor instituții.

Atragem atenția că în urma alegerilor prezidențiale din 30 octombrie (13 noiembrie) 2016, Curtea Constituțională a formulat șase adrese Parlamentului Republicii Moldova. Parlamentul, contrar prevederilor legislației, până la momentul lansării prezentului Apel, nu a soluționat în niciun fel trei adrese, iar celelalte trei adrese au fost soluționate doar parțial. Potrivit art. 281 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, se stabilește un termen de cel mult 3 luni pentru examinarea observațiilor (constatărilor) Curții și informarea acesteia despre rezultatele examinării.

Amintim că alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru data de 1 noiembrie 2020. Parlamentul are la dispoziție mai puțin de 2 luni să rezolve adresele Curții Constituționale și să perfecționeze legislația electorală pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale din acest an. În același timp, luând în calcul situația epidemiologică actuală din țară și din statele în care locuiesc cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, considerăm necesară inițierea neîntârziată de către CEC a procesului de revizuire a procedurilor electorale necesare pentru asigurarea condițiilor sigure de activitate a funcționarilor electorali și de exercitare a votului de către cetățenii aflați atât în țară, cât și peste hotare.

 __________________________

Apelul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte poate fi accesat aici:




RAPORTUL nr. 3 | Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova

    




RAPORT | Drepturile Omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2019




APEL PUBLIC privind necesitatea examinării de către Parlamentul Republicii Moldova a oportunității de modificare a mecanismului de constituire a Comisiei Electorale Centrale și a statutului membrilor săi

Asociația Promo-LEX a lansat astăzi, 15 iunie 2020, un Apel privind necesitatea examinării de către Parlamentul Republicii Moldova a oportunității de modificare a legislației electorale privind constituirea, mandatul și componența Comisiei Electorale Centrale.

Prin intermediul Apelului, Promo-LEX reiterează opinia că actuala modalitate de constituire a CEC poate genera în societate suspiciuni privind influențarea politică a activității acesteia și nu corespunde în totalitate standardelor internaționale în domeniu.

Amintim că, pe parcursul ultimilor ani, Asociația a promovat ideea privind necesitatea operării de modificări la Codul electoral pe subiectul constituirii, mandatului și componenței CEC. Astfel, la data de 11 iulie 2019, Promo-LEX a prezentat prin intermediul unui alt Apel  public un proiect de lege ferenda prin intermediul căruia a propus ca toți membrii CEC să activeze permanent, precum și a fost sugerată reducerea numărului de membri CEC de la 9 la 7.

De asemenea, pentru a elimina monopolul partidelor parlamentare în procesul de desemnare a membrilor CEC, precum și pentru a garanta reprezentativitatea tuturor puterilor statului în componența CEC, s-a propus ca membrii să fie desemnați de: Președinție, Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Promo-LEX subliniază că, extinderea listei subiecților cu drept de desemnare a membrilor Comisiei este în concordanță cu recomandarea imperativă expusă de Comisia de la Veneția în Codul Bunelor Practici în Materie Electorală, prin care se subliniază necesitatea includerii unor judecători în componența CEC.

În aceeași ordine de idei, reamintim că, la 13 februarie 2020 Asociația Promo-LEX a publicat suplimentar o Opinie privind fundamentarea economico-financiară a proiectului de lege ferenda care prevede asigurarea caracterului permanent al mandatului de membru/ă a CEC, prin care demonstrează că implementarea proiectului de lege ferenda nu va necesita suportarea din bugetul public a unor cheltuieli de personal diferite substanțial de situația actuală.

Subliniem că anume acum, cu un an până la expirarea mandatului componenței actuale a CEC, este momentul oportun de a iniția și eventual finisa o procedură legislativă la această temă. Acest fapt este îndeosebi de important în contextul Hotărârii Curții Constituționale nr. 11 din 7 mai 2020.

Pornind de la cele expuse în Apel, Asociația Promo-LEX solicită Parlamentului Republicii Moldova să examineze oportunitatea inițierii procedurii legislative pe subiectul constituirii, mandatului și componenței CEC.

Apelul integral, în limba română, poate fi accesat aici.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]




OPINIE SCRISĂ a Asociației Promo-LEX asupra Sesizării 83b, înregistrată de Curtea Constituțională la 27 mai 2020

                                   




Raport | Situația respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană pe timp de pandemie COVID-19




Opinia Promo-LEX vizavi de proiectul de lege nr. 142 din 27.03.2020 pentru modificarea Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320/2012 (art.15)

Nr. 88 din 25 mai 2020

Expediat prin poștă electronică la adresa [email protected]

 

Domnului Alexandru JIZDAN
Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică
Membrilor Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică
 Copie: Domnului Pavel VOICU, Ministrul Afacerilor Interne
Domnului Vadim COJOCARU, Șeful Inspectoratului General al Poliției

 

Stimat domn Președinte, stimați membri ai Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică,

Asociația Promo-LEX, în temeiul Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional și  Regulamentului Parlamentului aprobat prin Legea nr. 7979-XIII din 2 aprilie 1996, își manifestă interesul față de participarea la procesul de consultare publică a proiectului de Lege pentru modificarea Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320/2012 (numărul de înregistrare în Parlament: 142 din 27.03.2020[1])

Respectiv, Asociația Promo-LEX, în calitate de parte interesată, se adresează Comisiei permanente a Parlamentului securitate națională, apărare și ordine cu solicitarea de a fi examinate constatările, concluziile și recomandările Asociației vizavi de proiectul de Lege nr. 142 din 27.03.2020 înaintat pentru consultare publică, din cadrul prezentei Opinii.

CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI:

În urma analizei proiectului, Asociația Promo-LEX prezintă următoarele constatări și recomandări:

Privind contextul general al regionalizării Poliției

Necesitatea de regionalizare a Poliției

Pe lângă faptul că documentele strategice și de politici (Strategia de Dezvoltare a Poliției 2016-2020, Matricea de Politici pentru implementarea Programului de Suport Bugetar 2017-2020) prevăd obiectivul de regionalizare a Poliției, necesitatea acestei reorganizări rezidă din problema evidențiată în Analiza funcțională a MAI din 2015[2] și din Viziunea de concept privind regionalizarea activității poliției din 2017. Potrivit acestor documente, modelul organizatoric al IGP (două direcții de poliție – Chișinău și UTAG, 42 inspectorate de poliție, 173 sectoare de poliție) este excesiv de divizat și depășit din următoarele cauze:

  • din punct de vedere managerial este dificil de realizat coordonarea, controlul, precum și îndrumarea de specialitate a structurilor teritoriale ale Poliției, iar relația directă între IGP și corespondenții teritoriali generează anumite probleme privind resursele umane, logistica, informatica și comunicațiile, precum și cooperarea cu alte structuri ale MAI și autorități de aplicare a legii.
  • o lacună considerabilă este potențialul redus de management operațional, activitate puțin dezvoltată la nivelul inspectoratelor teritoriale de poliție;
  • capacitatea analitică este necorespunzătoare. Totuși, acest tip de activitate are, relevanță scăzută la nivel teritorial, îndeosebi la raioanele cu un număr redus de populație și situație operativă ce nu generează probleme ieșite din comun;
  • comunicarea publică este puțin dezvoltată;
  • capacitate de menținere și restabilire a ordinii și securității publice, cvasi nulă la inspectoratele teritoriale de poliție. Acest fapt este agravat și de lipsa de capacitate a Carabinierilor, care nu dețin structuri teritoriale capabile să desfășoare misiuni de restabilire a ordinii și securității publice pe întregul teritoriu național;
  • asigurarea ordinii publice la fel, nu se poate realiza corespunzător din cauză că inspectoratele teritoriale de poliție nu dețin forțe suficiente, iar activitatea polițienească în domeniul securității rutiere este nerelevantă din cauza lipsei de capacități la nivel local.

Din aceste motive,  conform Analizei funcționale a MAI regionalizarea structurilor polițienești și constituirea a  cinci direcții regionale de poliție  (mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, Centru, Nord și Sud) care să includă, fiecare, un număr proporțional de inspectorate de poliție, este o soluție optimă pentru probleme evidențiate mai sus. La moment, IGP deține în structura sa 2 direcții teritoriale de poliție (Chișinău, UTAG). Modul de organizare și funcționare a subdiviziunilor menționate constituie un precedent reușit ce poate fi utilizat ca model de regionalizare a activității Poliției.

Competențele Direcțiilor Regionale ale Poliției și efectele regionalizării

Conform acelorași documente, la direcțiile regionale de poliție vor fi concentrate structurile de resurse umane, logistică, financiar, o parte din atribuțiile de management operațional, informatică și comunicații, precum și competențe operative ce pot fi centralizate (ex. Investigații fraude economice sau infracțiuni comise de minori). La fel se așteaptă organizarea în cadrul Direcțiilor de poliție a camerelor de păstrare a corpurilor delicte, la moment multe inspectorate neavând condiții necesare pentru păstrarea și asigurarea securității acestora. La inspectorate de poliție vor rămâne sarcini exclusive operaționale, ceea ce va simplifica managementul local și va permite concentrarea pe problematica polițienească. Astfel, Direcțiile regionale de Poliție ar urma să asigure inclusiv:

  • suportul administrativ şi operaţional al inspectoratelor teritoriale din subordine. Menționăm că obiectivul A.1.1. din Matricea de politici are în calitate de indicatori de performanță pentru anii 2018-2019 regionalizarea Unităților de Management de Resurse Umane[3], iar conform unuia din indicatorii de performanță ai sub-acțiunii 5.1.4. din Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției sistemul de achiziții publice în cadrul Poliției urmează să fie regionalizat[4].
  • coordonarea activităţii serviciilor, secţiilor şi subdiviziunilor din subordine (inspectoratelor);
  • coordonarea procesului de menţinere a ordinii şi securităţii publice în regiune. Menționăm că potrivit subacțiunii nr. 3.2.5 din Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de ordine și securitate publică, în perioada 2017-2018 trebuia să aibă loc înfiinţarea în cadrul noii entităţi/subdiviziuni pentru securitate publică a unităţii circulaţiei rutiere, cu rol de coordonare a domeniului, care va avea corespondenţi la Direcţiile regionale de Poliţie și la Inspectoratele teritoriale de Poliţie;
  • investigarea crimelor grave și a criminalității, economico-financiare comise pe raza de competență teritorială. Menționăm că obiectivul A.3.1. din Matricea de politici are în calitate de indicatori de performanță pentru anii 2017-2019 constituirea unităților de investigații regionale, identificarea sediilor și renovarea și operaționalizarea acestora.
  • coordonarea activității de reacționare operativă la apelurile de urgență adresate poliției;
  • asigurarea planificării şi desfăşurării măsurilor de prevenire a infracţiunilor şi contravenţiilor din competența Poliţiei, pe raza de responsabilitate teritorială.
  • asigurarea, prin intermediul Secției de analiză a informațiilor, suportul analitic atât pentru structura regională cât și pentru inspectoratele din raza de competență teritorială. Menționăm că potrivit sub-acțiunii 4.2.3. din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției, în anul 2017 era planificată reorganizarea Centrului de Analiză a Informației ca unitate centrală în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei și crearea și operaționalizarea structurilor regionale de analiză a informațiilor[5];
  • coordonarea activității Izolatoarelor de detenție provizorie din zona de responsabilitate precum și activitatea de escortă și pază a persoanelor reținute etc.

Deoarece unul din principiile regionalizării ar fi optimizarea managerială, se așteaptă ca noua arhitectură organizațională va armoniza numărul de omologi decizionali și operaționali la nivel central, regional și local, va fluidiza comunicarea internă și externă, facilita decizia și îndeplinirea funcțiilor manageriale.

La fel, se așteaptă ca odată cu concentrarea funcțiilor administrative să se realizeze descentralizarea operațională către inspectoratele teritoriale de Poliție, care pot controla eficace mediul operativ și dezvolta relații în comunitate. Menționăm că potrivit subacțiunii 1.4.3. din Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției, în perioada 2016-2020 ar trebui să aibă loc desconcentrarea activităților de menținere și asigurare a ordinii publice la nivelul subdiviziunilor teritoriale ale Poliției.

Privind activitatea Inspectoratului General al Poliției în sistem regionalizat

La moment în sistem regionalizat activează subdiviziunile specializate a Inspectoratului Național de Investigații, Inspectoratului Național de Securitate Publică și Dispeceratele Poliției. Astfel în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică există:

  • Direcția patrulare Nord – dispune de serviciu logistic, serviciul secretariat, secția coordonare operațională, secția supraveghere contravențională, două secții de patrulare cu patru servicii de patrulare;
  • Direcția patrulare Centru –  dispune de serviciul secretariat, secția coordonare operațională, secția supraveghere contravențională, două secții de patrulare și 11 servicii de patrulare, o secție de asigurare a ordinii publice cu două servicii;
  • Direcția patrulare Sud – dispune de serviciul secretariat, secția coordonare operațională, serviciul supraveghere contravențională, și patru servicii de patrulare.

În cadrul Inspectoratului Național de Investigații există Direcția de investigații Nord, Direcția de investigații Centru, Direcția de investigații Sud. Toate direcțiile de investigații a INI au câte patru secții: investigații criminale, infracțiuni economico-financiare, investigații criminalitate organizată, infracțiuni antidrog.

Considerăm că aceste structuri regionale ale subdiviziunilor specializate ale IGP ar trebui transmise după caz, prin desconcentrare, inspectoratelor de poliție, și Direcțiilor regionale de poliție cu excluderea structurilor administrative menționate din cadrul INSP.

Dispeceratele Poliției, serviciile de presă și relații publice și serviciile chinologice au fost regionalizate în anul 2018, iar Izolatoarele de Detenție Provizorie activează în sistem regionalizat, în anul 2019 fiind redeschise 10 izolatoare, și a fost suspendată activitatea a 26 izolatoare.

Concluzia Promo-LEX: Până în anul 2019, pentru a regionaliza unele servicii, au fost operate unele modificări în structura Inspectoratului General al Poliției, fiind planificată efectuarea regionalizării în sine odată cu aprobarea noii hotărâri de guvern privind organizarea și funcționarea IGP[6]. În Raportul nr. 1 de monitorizare civică a Reformei Poliției, Asociația Promo-LEX a constatat nerealizarea a cel puțin cinci subacțiuni din cauza tergiversării aprobării Regulamentului privind organizarea și funcționarea IGP.

Deși, la 22 noiembrie 2019 a fost aprobată noua structură a IGP, prevederi privind regionalizarea poliției nu au fost incluse iar noile structuri ale subdiviziunilor specializate (INI, INSP) au fost aprobate la începutul anului 2020, fără a fi transmise structurile regionale ale acestora Direcțiilor regionale de poliție și  fără a fi efectuată desconcentrarea serviciilor acestora.

La fel, din cauza inițierii procesului de regionalizare, dar fără finalizarea acestuia, a cauzat existența structurilor neuniforme în cadrul IGP, care afectează buna-desfășurare a  activității. De exemplu:

  • trei unități de investigație regionale există în cadrul INI, iar altele două-sunt organizate în cadrul Direcțiilor de Poliție.[7]
  • două dispecerate regionale funcționează în cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău, iar altele două sunt organizate în cadrul a două inspectorate de poliție;
  • două unități regionale de management a resurselor umane funcționează în cadrul Direcțiilor de Poliție[8], altele 30 de unități rămânând să funcționeze în cadrul inspectoratelor de poliție etc.

Astfel considerăm că aprobarea întregului cadru legal și normativ necesar și asigurarea desfășurării regionalizării este absolut necesară, chiar dacă se constată tardivitatea acțiunilor legate de regionalizare.

De asemenea, remarcăm faptul că un asemenea proiect de lege, care are drept scop asigurarea implementării documentelor de politici asumate, ar trebui să fie inițiat, elaborat și promovat de instituțiile implementatoare (IGP și MAI), fiind asigurat procesul de transparență decizională conform Hotărârii Guvernului nr. 967/ 2016.  Inițierea și elaborarea unui asemenea proiect de lege, de către un deputat/ un grup de deputați, ar putea crea impresia că se evită consultările publice largi, astfel fiind reduse și termenele de consultare publică prevăzute de cadrul normativ în vigoare.

Recomandări la proiectul de lege privind modificările la Legea nr. 320 din 27.12.2012 privind activitatea poliției și statutul polițistului

  • La art. 15 alin. (1) se propune înlocuirea textului „ cu personalitate juridică, de competenţă teritorială corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării sau grupate regional în direcții” cu următorul text „cu sau fără personalitate juridică, de competenţă teritorială – corespunzător împărţirii regionale sau administrativ-teritoriale”.

Menționăm că în urma regionalizării, inspectoratele teritoriale de poliție ar urma să rămână fără personalitate juridică, toate competențele administrative fiind exercitate de către direcțiile de poliție.

  • La art. 15 alin. (2)1 textul “În cadrul subdiviziunilor teritoriale grupate regional în direcții” se propune a fi înlocuit cu textul „În cadrul direcțiilor regionale de poliție”, deoarece în forma propusă în proiectul de lege, norma nu este clară.  Dacă prin sintagma “subdiviziuni teritoriale” se are în vedere inspectoratele de poliție sau direcțiile de poliție atunci textul întregului aliniat devine confuz. “În cadrul inspectoratelor de poliție grupate regional în direcții se organizează și funcționează inspectorate de poliție, secții și servicii, în funcție de întinderea teritoriului, de numărul populației, de numărul și de importanța obiectivelor economice și sociale” . Menționăm că la momentul actual, dar și conform alin. (1) al art. 15 din proiectul de lege se subînțelege că atât inspectoratele teritoriale de poliție cât și direcțiile de poliție sunt subdiviziuni teritoriale ale Poliției.
  • În proiectul de lege la art. 15 (9) s-a propus ca pe lângă competența șefului Inspectoratului General al Poliției de aprobare a structurii subdiviziunilor teritoriale ale Poliției, să fie acordată și competența de aprobare a listei subdiviziunilor teritoriale ale poliției. Considerăm că aprobarea acestei modificări ar putea avea în calitate de efect negativ modificarea frecventă a listei subdiviziunilor teritoriale, în dependență de schimbarea șefului IGP. Menționăm că pe parcursul anului 2019 în Republica Moldova au activat trei guverne. Ca urmare a schimbării miniștrilor, au fost efectuate schimbări și în cadrul conducerii IGP, și în subdiviziunile acesteia, ceea ce a creat dificultăți în realizarea activităților stabilite în documentele strategice și denotă o dependență a activității polițienești de factorul politic. Astfel, recomandăm excluderea acestui amendament din proiectul de lege propus și păstrarea competenței Guvernului de aprobarea prin Hotărâre de Guvern a listei subdiviziunilor teritoriale ale IGP.
  • În plus, la art. 7 lit. d) se propune înlocuirea textului “șeful Direcției de Poliție a municipiul Chișinău” cu textul “șefii Direcțiilor de Poliție, cu excepția șefului Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia”.

Recomandări în adresa Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne

  1. Urmare a modificărilor legislative inițiate și implementate, modificarea Hotărârii de Guvern nr. 547/2019 cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției și a actelor subordonate acesteia, prin ajustarea normelor privind regionalizarea poliției potrivit modificărilor legale.
  2. Urmare a modificărilor legislative inițiate și implementate, crearea direcțiilor regionale ale Poliției, ca structuri cu personalitate juridică și concentrarea la acestea a atribuțiilor administrative și a unor competențe operaționale.
  3. Concomitent cu concentrarea administrativă la Direcțiile Regionale de Poliție, inițierea procesului de descentralizare operațională.

 

Pavel Postica,

Directorul Programului Monitorizare Procese Democratice

Asociația Promo-LEX

 

__________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

[1] https://bit.ly/2LD87Rx

[2] https://bit.ly/2XdxKh4

[3] Promo-LEX a menționat în Raportul nr. 1 de monitorizare civică a reformei poliției, că acest indicator nu se poate considera realizat, atât timp cât regionalizarea nu a fost aprobată prin acte normative corespunzătoare, iar toate unitățile de management al resurselor umane regionale trebuie să fie funcționale. Vezi: pg. 16 https://promolex.md/wp-content/uploads/2019/10/Final-Raport-monitorizarea-Politie_1_site.pdf. Informația actualizată pe subiectul dat urmează a fi publicată în curând în Raportul nr. 3.

[4] Promo-LEX a menționat în Raportul nr. 1 de monitorizare civică a reformei poliției că subdiviziunile teritoriale ale Poliției nu dispun de pagină web, ceea ce face imposibilă respectarea prevederilor pct. 18 din Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1419/2016, și anume publicarea planului provizoriu /anual de achiziții. Vezi: pg. 78 https://promolex.md/wp-content/uploads/2019/10/Final-Raport-monitorizarea-Politie_1_site.pdf. Informația actualizată pe subiectul dat urmează a fi publicată în curând în Raportul nr. 3.

[5] În Raportul nr. 1 de monitorizare civică a reformei Poliției, Promo-LEX a apreciat această subacțiune drept nerealizată. Vedeți pg. 66 https://promolex.md/wp-content/uploads/2019/10/Final-Raport-monitorizarea-Politie_1_site.pdf. Informația actualizată pe subiectul dat urmează a fi publicată în curând în Raportul nr. 3.

[6]  Raport Promo-LEX privind monitorizarea civică a Reformei Poliției, pg. 37, Vedeți: https://promolex.md/wp-content/uploads/2019/10/Final-Raport-monitorizarea-Politie_1_site.pdf

[7]Raport de evaluare a unităților regionale de investigații http://politia.md/sites/default/files/raport_de_evaluare_uri_2019.pdf

[8] http://politia.md/sites/default/files/raport_proiect_managementul_resurselor_umane_2018.pdf