Un articol realizat de Newsmaker.md
Închisorile moldoveneşti pot găzdui cu 133 de deţinuţi mai mult decât anterior, iar cea mai supraaglomerată închisoare, nr. 13, poate găzdui acum 816 deţinuţi în loc de 570, datorită recalculării metrajului. NM explică de unde au apărut în închisori metri pătraţi „în plus” şi care sunt pericolele unei astfel decizii/
După cum a aflat NM, în iulie 2022, Ministerul Justiţiei a adoptat un decret „Cu privire la tipurile de penitenciare şi centre de detenţie”, dar modificările efectuate nu au fost anunţate public. Capacitatea penitenciarelor a fost recalculată ţinând cont de faptul că fiecare deţinut are dreptul la 4 metri pătraţi de spaţiu, ceea ce reprezintă minimul prevăzut de directivele europene. Totuşi, în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău această normă a fost redusă la 3 metri pătraţi.
De asemenea, potrivit acestui decret, vor fi create izolatoare de urmărire penală în aproape toate cele 18 penitenciare din Moldova. În plus, închisoarea nr. 2 din Lipcani va avea, de asemenea, o zonă închisă şi o celulă de izolare semi-închisă – pentru deţinuţii care pot fi ameninţaţi cu represalii din cauza funcţiei pe care au deţinut-o înainte de condamnare.
În Penitenciarul nr. 13, ministerul intenţionează să înfiinţeze două zone speciale pentru femeile deţinute. O secţiune va fi de tip închis, iar cealaltă de tip semiînchis. De notat că până în iulie 2022, singura închisoare în care erau deţinute femei era Penitenciarul nr. 7 Rusca. În total, potrivit ultimei decizii a Ministerului Justiţiei, în închisoarea nr.13 pot fi ţinuţi 816 deţinuţi. Totodată, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Justiţiei în 2017, capacitatea maximă a acestei închisori este de 570 de persoane. Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat ca în ianuarie 2022 să fie ţinute acolo 948 de persoane, iar în octombrie – 692. Un raport al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din 1 octombrie 2022 precizează, de asemenea, că această închisoare poate găzdui 816 deţinuţi.
Conform calculelor Ministerului Justiţiei din anul 2022, închisoarea nr. 2 Lipcani, conform standardului de 4 mp. m pentru un deţinut, poate găzdui 363 de persoane, iar conform calculelor din 2017, conform aceluiaşi standard, acolo ar putea fi cazate 286 de persoane. La fel, conform calculelor din 2022, Penitenciarul nr. 6 din Soroca poate găzdui 753 de persoane, iar conform calculelor din 2017, poate găzdui 693 de persoane.
Potrivit aceluiaşi decret, în Penitenciarul închis nr. 9 Pruncul va fi creată o zonă închisă pentru deţinuţii care suferă de dependenţă de droguri, iar în închisoarea-spital nr. 13 Pruncul va fi înfiinţată o secţie pentru femeile însărcinate şi mamele cu copii sub trei ani.
În total, conform estimărilor Ministerului Justiţiei din 2017, în penitenciarele din Moldova puteau fi ţinute 6.735 de persoane, iar conform estimărilor din 2022, numărul posibililor deţinuţi a crescut la 6.868.
Cum ar trebui să fie
Conform standardelor internaţionale, fiecărui deţinut trebuie să i se asigure un spaţiu de cel puţin 4 metri pătraţi. Încăperea trebuie să fie dotată cu iluminat natural şi artificial, precum şi încălzire şi ventilaţie. În plus, deţinutul trebuie să se poată deplasa liber în încăpere.
În 2015, „Comitetul european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante” a publicat recomandări privind întreţinerea deţinuţilor. Potrivit acestui document, o celulă ar trebui să aibă o suprafaţă de cel puţin 6 metri pătraţi şi o baie, în timp ce în celule destinate cazării multiple, deţinuţii ar trebui să dispună de cel puţin 4 metri pătraţi. „Problema spaţiului minim de locuit pentru fiecare deţinut este legată de obligaţia fiecărui stat membru al Consiliului Europei de a respecta demnitatea persoanelor trimise în închisoare”, se arată în recomandări.
Experţii au mai subliniat, că orice celulă folosită pentru detenţie ar trebui să aibă o distanţă de doi metri între pereţi şi de 2,5 metri între podea şi tavan. În plus, aceştia au remarcat că, chiar dacă standardul de 4 metri pătraţi a fost respectat, deţinuţii ar putea fi ţinuţi în condiţii de înghesuială. „Este oportun cel puţin, să se tindă, la un spaţiu de locuit mai mare decât acesta”, subliniază recomandările.
Ce spun activiştii pentru drepturile omului
Potrivit unui raport publicat de organizaţia pentru drepturile omului Promo-LEX înainte de ultimele modificări ale Ministerului Justiţiei, din cei 6.500 de deţinuţi aflaţi în închisorile moldoveneşti în 2020, 4.200 se aflau în încăperi supraaglomerate. „O închisoare supraaglomerată este o instituţie cu o igienă precară, servicii medicale insuficiente, lipsă de intimitate şi securitate”, se arată în raport.
În plus, problema supraaglomerării în închisori s-a agravat din cauza pandemiei de coronavirus. Activiştii pentru drepturile omului au remarcat că închisorile, în principiu, sunt medii cu nivel mai ridicat de infectare cu boli transmise prin aer şi picături. Aceştia consideră că atât supraaglomerarea din închisori, cât şi calitatea slabă a asistenţei medicale din închisori au contribuit la răspândirea coronavirusului.
O altă problemă asociată cu supraaglomerarea în închisori sunt conflictele frecvente între deţinuţi, tentativele de sinucidere şi automutilarea.
În 2021, la deţinuţi au fost depistate 1 153 de leziuni corporale – cu 11,18% mai mult decât în 2020. Cele mai multe cazuri de violenţă în rândul deţinuţilor au fost înregistrate în penitenciarul nr. 13 din Chişinău. Aceasta, potrivit activiştilor pentru drepturile omului, „vorbeşte despre o legătură directă între supraaglomerarea închisorii şi lipsa de securitate din interiorul acesteia”. De asemenea, numărul cazurilor de greve ale foamei pe care deţinuţii le-au anunţat în semn de protest a crescut cu 6,8% (711 în 2021). S-a înregistrat o creştere cu 18% a numărului de cazuri de automutilări (839 de cazuri în 2021), iar numărul de tentative de sinucidere a crescut cu 42% (31 de cazuri).
Activiştii pentru drepturile omului au subliniat, de asemenea, că supraaglomerarea în închisori duce la pierderea regulată a cazurilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Ei au remarcat că „CtEDO a echivalat aproape automat detenţia în închisoarea nr. 13 cu o încălcare a articolului al treilea al Convenţiei Europene, care interzice tortura şi tratamentele inumane”.
Avocata Nicoleta Hriplivîi-Caminshi, într-un interviu acordat NM, a remarcat că, conform Codului executiv, statul trebuie să asigure fiecărui deţinut o suprafaţă de 4 metri pătraţi. „Da, în Penitenciarul nr. 13 sunt mai mulţi arestaţi decât deţinuţi. Dar asta nu contează. Indiferent dacă o persoană este condamnată la închisoare sau arestată, standardele internaţionale impun ca aceasta să fie asigurată cu spaţiu suficient”, — a remarcat ea. Avocatul a subliniat că, în conformitate cu standardele internaţionale, suprafaţa ar putea fi de 6 metri pătraţi. „La noi în penitenciarul nr. 13 pur şi simplu au redus norma de la 4 m.p. până la 3 m.p., astfel încât să pară că este mai mult spaţiu. Dar închisoarea a rămas de aceeaşi mărime. Când te uiţi la numărul de deţinuţi şi la norma actuală, se pare că închisoarea nu este atât de supraaglomerată, dar când te gândeşti că în realitate nu pot fi mai mult de 570 de persoane, diferenţa devine mult mai vizibilă”, a subliniat ea. Avocatul a mai spus că această reducere a spaţiului din penitenciare încalcă drepturile deţinuţilor.
Acest articol este publicat cu sprijinul financiar al Republicii Federale Germania, prin intermediul Ambasadei Republicii Federale Germania la Chişinău (Deutsche Botschaft Chişinău). Opiniile exprimate în acest material aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al Republicii Federale Germania şi al Ambasadei Republicii Federale Germania la Chişinău.