Mariana Focșa, analistă, Promo-LEX: Promo-LEX a prezentat rezultatele misiunii de observare a alegerilor din 2024, evidențiind evoluția metodelor de corupere a alegătorilor, care devin tot mai sofisticate. Un element nou este implicarea organelor de investigație în documentarea cazurilor de corupere electorală. Poliția a raportat 130.000 de cazuri, iar CNA a aplicat sancțiuni în 285 dintre ele, însă peste jumătate au fost contestate în instanță. În alegerile prezidențiale, s-au identificat fonduri nedeclarate în valoare de 4 milioane de lei, dintre care 45% au fost atribuite lui Stoianoglo, 19% lui Furtună și 9% lui Tarlev. Cel mai mare număr de cazuri privind utilizarea resurselor administrative a fost înregistrat în alegerile parlamentare din 2019, cu 536 de incidente raportate. Utilizarea abuzivă a resurselor administrative a fost un fenomen major, fiind înregistrate 282 de cazuri. Dintre acestea, 258 (91%) au vizat PAS și Maia Sandu, urmate de 8 cazuri BP Victorie.
Pavel Postica, vicepreședinte, Comisia Electorală Centrală: Problema coruperii electorale nu are o singură cauză, iar toleranța societății față de astfel de practici le perpetuează. Atât timp cât mita electorală nu este respinsă ferm, ea va continua să existe. Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat o abordare strategică privind finanțarea politică, ceea ce a permis colectarea de date concrete despre fenomen. Această monitorizare a întărit capacitatea instituției de a aplica sancțiuni și de a solicita explicații competitorilor electorali privind cheltuielile financiare. Pentru a interveni rapid în situații de criză, CEC a creat grupuri de lucru, consolidând astfel mecanismele de prevenire și sancționare a încălcărilor. Deși unele reguli au fost considerate stricte, ele au asigurat un proces electoral mai corect. În 2024, s-au observat două tipuri de corupere: colectivă, prin oferirea de drumuri și terenuri de joacă, și individuală, combătută eficient de organele de drept. CEC a acționat și împotriva blocurilor electorale camuflate și a transferurilor financiare ilegale. Pentru a preveni noi forme de corupere, CEC a promovat transparența finanțării partidelor și a colaborat cu rețelele sociale pentru a informa corect cetățenii. Experiența acumulată va permite contracararea metodelor manipulative utilizate de partidele politice în viitor.
Lilian Carabeț, șef adjunct, Inspectoratul General al Poliției al MAI: Inspectoratul General al Poliției (IGP) a luat măsuri pentru prevenirea mitei electorale, informând CEC, CNA și Procuratura pentru documentarea cazurilor. S-a descoperit o rețea de finanțare ilicită bazată pe fonduri din Federația Rusă, care erau transferate și retrimise. Deși combaterea corupției electorale nu este în competența Poliției, IGP a colaborat cu instituțiile responsabile pentru a prezenta probe în instanță. În alegerile locale, mita a fost distribuită prin carduri preplătite, înlocuind numerarul. La prezidențiale, persoanele vizate călătoreau în Rusia, unde primeau telefoane cu aplicații pentru transferuri ilicite. IGP a blocat aceste aplicații și a monitorizat transferurile suspecte. În urma conlucrării autorităților, conform surselor deschise, CNA a aplicat amenzi de peste 11 milioane lei, dintre care circa 500.000 au fost achitate.
Lilian Carp, președinte Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova: Începând cu anii ’90, legislația electorală din Republica Moldova a avut numeroase lacune, astfel favorizând coruperea electorală. De-a lungul timpului, instituțiile responsabile nu au reușit să sancționeze eficient actorii politici care au recurs la mita electorală, ceea ce a permis dezvoltarea și perfecționarea metodelor de corupere. Astăzi, fenomenul a devenit mult mai sofisticat, iar soluțiile tradiționale nu mai sunt suficiente. În acest context, se lucrează la dezvoltarea unor instrumente digitale care să faciliteze monitorizarea corupției electorale. De asemenea, urmărim și analizăm fenomene precum existența unor baze de date cu persoane predispuse la corupție electorală, utilizate sistematic pentru a amplifica fenomenul la nivel local. Combaterea acestor practici este esențială pentru a reduce impactul coruperii asupra procesului electoral. De-a lungul timpului, o bună parte din partidele politice au recurs, într-o formă sau alta, la practici de corupere electorală. Este crucial să prevenim ca acest fenomen să compromită procesul democratic. În acest sens, sunt necesare atât înăsprirea pedepselor pentru mita electorală, cât și măsuri mai stricte de prevenire și sancționare a celor care încearcă să manipuleze alegerile.
𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥𝐢𝐮 𝐅𝐔𝐑𝐂𝐔𝐋𝐈𝐓̗𝐀̆, 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮, 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐉𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜𝐚̆, 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚: Asigurarea alegerilor libere și democratice necesită o luptă eficientă împotriva corupției electorale și a finanțării ilegale a partidelor. Însă, un aspect la fel de important este utilizarea inegală a resurselor administrative, fenomen care s-a manifestat în ultimul scrutin. S-a demonstrat că un concurent electoral își poate desfășura campania pe bani publici iar rapoartele financiare vor fi întocmite ideal. Autoritățile invocă existența coruperii electorale, însă, dacă acest fenomen este atât de grav, de ce nu au fost anulate alegerile, așa cum s-a întâmplat în România? Astăzi, evenimentele evoluează rapid, iar ceea ce părea imposibil ieri devine realitate astăzi. În acest context, ca partid de opoziție și participant la procesul electoral, trebuie să fim pregătiți să facem față tuturor provocărilor actuale și să acționăm în mod responsabil pentru protejarea unui proces electoral transparent și democratic.