Irina Corobcenco, analistă Promo-LEX: Din 2018, tendința privind vârsta și sexul persoanelor care utilizează cel mai des discursul de ură și grupurile cel mai des vizate rămâne neschimbată. Bărbații și persoanele cu vârsta cuprinsă între 35-50 de ani folosesc mai des discursul de ură, preponderent prin intermediul rețelelor de socializare și aplicațiile mobile. O constatare este faptul că 63% din cazurile de discurs de ură au fost răspândite prin intermediul rețelelor de socializare și a aplicațiilor mobile (153 de cazuri). 132 de cazuri de discurs de ură au fost îndreptate împotriva competitorilor electorali, politicienilor, membrilor și simpatizanților partidelor politice.
Petru Macovei, director executiv, Asociația Presei Independente: Cei care doresc să protejeze democrația de influențele externe trebuie să găsească soluții eficiente pentru a face față provocărilor actuale. În prezent, fact-checkerii sunt adesea ținta atacurilor din diverse direcții, ceea ce le îngreunează misiunea de a combate dezinformarea. Platforme precum Facebook au implementat instrumente care limitează răspândirea știrilor false, însă provocarea majoră rămâne în cazul altor rețele, precum TikTok, unde responsabilitatea față de conținutul distribuit este încă neclară. Este esențial ca aceste platforme să aplice mai multe filtre și mecanisme de semnalare a falsurilor, astfel încât utilizatorii să fie cel puțin avertizați cu privire la conținutul înșelător. Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a distribui informații false.
Nadine Gogu, directoare executivă, Centrul pentru Jurnalism Independent: Centrul pentru Jurnalism Independent monitorizează mass-media din 2005, folosind diverse metodologii pentru a evalua respectarea legislației și a normelor deontologice. În cei aproape 20 de ani de monitorizare, s-a conturat o tendință constantă: o parte din instituțiile media, afiliate politic, au favorizat anumiți candidați, reflectând agenda actorilor politici cărora le erau subordonate. La alegerile precedente, per ansamblu, o bună parte a presei a reușit să reflecte campaniile electorale într-un mod echilibrat sau neutru. Totuși, spre deosebire de alte scrutine, la aceste alegeri am remarcat, în premieră, un număr redus de posturi TV care au reflectat campania electorală.
Liliana Vițu, președintă, Consiliul Audiovizualului: Unele televiziuni ar putea să nu mai vadă rostul reflectării campaniilor electorale, deoarece fiecare emisiune electorală implică costuri considerabile. Este mult mai rentabil să te orientezi spre online, unde algoritmii monetizează tot ceea ce generează emoții puternice și reacții în lanț, permițând, totodată, microtargetarea politică. Acolo unde există reglementări clare și sancțiuni dure, mă refer în special la definirea discursului de ură și la prezența unei autorități care aplică legea cu consecvență, lucrurile se schimbă. Rapoartele Promo-LEX arată că, în mediul online din Republica Moldova, astfel de fenomene înfloresc.