Legislatura a XI-a a Parlamentului Republicii Moldova a fost una dintre cele mai productive. Aproape două mii de proiecte de acte normative au fost înregistrate, dintre care peste 1500 au ajuns să fie adoptate. Totuși, această activitate intensă a scos la iveală și o problemă fundamentală: volumul nu a garantat automat calitatea. În multe cazuri, procedurile au fost comprimate renunțându-se la consultări publice și transparența decizională.
La finalul legislaturii, aproape 300 de proiecte au devenit nule pentru că nu au fost examinate la timp. Domeniile economice, sociale și de securitate au dominat agenda, în timp ce proiectele de armonizare cu legislația europeană, deși prezente, au însumat mai puțin de o zecime din totalul actelor adoptate.
Concluziile se regăsesc în Raportul privind activitatea Parlamentului de Legislatura a XI-a, care a fost prezentat recent în cadrul unui eveniment public.
Acum, noul Parlament are în față atât experiența pozitivă deputaților din Legislatura a XI-a, cât și aspectele care necesită îmbunătățire pentru a spori transparența și calitatea procesului legislativ.
Transparența – marea vulnerabilitate a Legislaturii a XI-a
Deși Parlamentul este, prin definiție, una dintre instituțiile care ar trebui să asigure cel mai înalt nivel de deschidere, modul în care a funcționat procedura legislativă în ultimii patru ani nu a favorizat întotdeauna transparența. În multe situații, consultările publice nu au avut loc, iar atunci când au fost organizate, anunțarea lor cu doar câteva zile înainte a limitat posibilitatea unei participări largi din partea societății civile și a părților interesate. În plus, în aproximativ două treimi dintre cazurile în care consultările au avut loc, sintezele acestora fie nu au fost publicate, fie au fost făcute disponibile foarte târziu, uneori chiar cu doar câteva ore înainte de votul final.
Aceste practici au devenit evidente în proiecte cu impact major. Legea care a vizat combaterea corupției electorale, de exemplu, a fost votată în prima lectură doar la două zile după înregistrare, iar consultările publice au fost organizate abia ulterior. La fel, modificările privind moștenirea au trecut prin Parlament fără o fără o expunere clară (acceptarea/ refuzul- argumentarea clară a refuzului) asupra recomandărilor primite, ceea ce a provocat reacții critice din partea experților. Iar legea privind securitatea națională, deși contestată de Guvern, opoziție și societatea civilă, a fost votată fără a fi luate în calcul obiecțiile de la unele instituții relevante.
Un alt element fundamental al procesului legislativ, avizarea proiectelor, a avut de suferit și el. Direcția juridică a Parlamentului nu a emis avize unele proiecte, iar recomandările sale nu au fost întotdeauna reflectate în rapoartele comisiilor. Guvernul, la rândul său, nu a emis avize pentru aproape 120 de proiecte, în special pentru cele venite din partea opoziției.
Expertiza anticorupție, deși obligatorie pentru toate proiectele de acte normative, a fost frecvent tratată superficial: cel puțin 36 de proiecte de legi au fost adoptate fără acordarea sau publicarea acesteia, iar în alte peste 58 de cazuri recomandările CNA nu au fost incluse în sintezele comisiilor parlamentare. În plus, pentru cel puțin nouă proiecte, Parlamentul le-a adoptat înainte de expirarea termenului legal de 10 zile, făcând imposibilă expertizarea lor.
Legi adoptate în grabă
O altă problemă majoră a fost viteza cu care au fost votate proiectele. În numeroase situații, rapoartele comisiilor au fost făcute publice în aceeași zi cu votul, lăsând practic zero spațiu pentru analiză. Aproape 280 de proiecte au fost votate în ambele lecturi într-o singură zi, iar în ultimul an de mandat, mai bine de jumătate dintre actele normative adoptate au trecut prin Parlament în mai puțin de o lună. Graba cu care au fost votate unele proiecte pune în pericol calitatea legislației și previzibilitatea pentru actorii afectați.
Exemple de bune practici în activitatea Parlamentului
În ciuda acestor probleme, Legislatura a XI-a a lăsat în urmă și exemple pozitive. Una dintre cele mai apreciate practici a fost consultarea conceptelor de proiect înainte ca acestea să fie depuse oficial, un exercițiu aplicat în special de comisia responsabilă de domeniul educației.
Comisia pentru securitate națională s-a remarcat printr-un număr mare de consultări publice, adesea organizate în runde succesive, ceea ce a creat un precedent pozitiv. Unii deputați au organizat consultări publice în calitate de autori ai proiectelor.
Iar aprobarea Programului Legislativ pentru anul 2024 a fost primul exercițiu real de planificare anuală, oferind o imagine clară a priorităților legislative. În plus, proiectele depuse de Guvern au fost, în general, mai bine fundamentate, atât tehnic, cât și juridic, față de multe inițiative individuale.
Recomandări pentru noul Parlament
Experiența ultimilor patru ani arată clar un lucru: legislația nu se îmbunătățește prin viteză, ci prin rigoare. De aceea, recomandările formulate pentru viitorul Parlament au un obiectiv simplu: un proces legislativ mai sănătos.
În primul rând, consultările publice trebuie să fie reale, nu formale. Proiectele trebuie anunțate din timp, cu perioade de consultare de cel puțin 10–15 zile lucrătoare, iar sintezele discuțiilor trebuie publicate în mod obligatoriu. Procedura de urgență ar trebui justificată public, nu folosită ca soluție de rutină.
În al doilea rând, avizele și expertizele nu trebuie tratate ca simple documente. Fără avizul Direcției juridice, al Guvernului sau fără expertiza CNA, un proiect nu ar trebui să intre la vot. Iar atunci când recomandările nu sunt preluate, comisiile ar trebui să ofere explicații.
Un termen minim între publicarea raportului comisiei și votul în plen este, de asemenea, esențial pentru ca deputații și cetățenii să cunoască ce urmează să fie adoptat. Votarea în două lecturi în aceeași zi ar trebui strict limitată la situații excepționale.
De asemenea, este necesară consolidarea rolului opoziției. Inițiativele acesteia trebuie examinate în termenele legale, fără tergiversări.
Nu în ultimul rând, Parlamentul ar trebui să își asume anual un program legislativ realist, astfel încât ritmul adoptării legilor să nu devină sufocant la final de mandat.
Monitorizarea activității Parlamentului este realizată cu suportul Suediei. Activitatea face parte din proiectul „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Suediei, al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și al Uniunii Europene. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a Guvernului Regatului Unit și a Uniunii Europene.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68 800 827