Curtea Supremă de Justiţie, în calitate de instanţa judecătorească supremă, ar trebui să se bucure de cea mai înaltă încredere din partea publicului şi să servească drept exemplu pentru toţi judecătorii. Această încredere se obţine, în primul rând, reieşind din comportamentul reprezentanţilor Curţii Supreme de Justiţie şi mesajele difuzate de aceasta.
Pe de altă parte, libertatea de exprimare presupune discreţia autorului informaţiei de a alege ce informaţie să răspândească şi în ce mod. Potrivit Avizului 7(2005) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, nu trebuie să existe tentative de a preveni mass-media de a critica organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar. Când un judecător sau o instanţă judecătorească este provocată sau atacată de către mass-media, judecătorul ar trebui să se abţină, iar reacţia ar trebui să vină prin intermediul Consiliul Superior al Magistraturii sau al Asociaţiei judecătorilor. Această reacţie trebuie să aibă scopul corectării informaţiei denaturate răspândite.
Recent, Curtea Supremă de Justiţie a revenit la practica de a reacţiona, prin comunicate de presă plasate pe pagina web a instanţei, la mesaje răspândite de mass-media în care este criticat modul în care funcţionează justiţia din Republica Moldova sau îşi desfăşoară activitatea unii judecători. Astfel, la 5 şi 6 octombrie 2011, pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie au apărut două comunicate de presă în care se conţineau replici la opinii răspândite prin intermediul mass-media în ceea ce priveşte actualul Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţiei. Prima replică era adresată unui analist politic, iar ce-a de-a doua – redacţiei unui ziar. În esenţă, replicile se referă la aprecierea dată actualului Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, şi nu la inexactităţi factologice majore. În finalul primei replici, este adresată solicitarea „profesioniştilor în drept” „de a nu-şi expune public opiniile care nu reflectă, nici măcar tangenţial, situaţia de drept şi de fapt”.
Subsemnaţii subliniază că, timp de câteva luni, Curtea Supremă de Justiţie nu a recurs la astfel de comunicate de presă şi regretă revenirea după 4 octombrie 2011 la practica replicilor. Spre regret, contrar recomandărilor Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, aceste „replici” vin direct de la o instanţă judecătorească, şi nu de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Asociaţia judecătorilor. Deşi sunt plasate pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie, fiecare dintre „replici” este adresată unei singure persoane. Textul şi spiritul „replicilor” ar putea crea impresia că comunicatele de pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie reprezintă opinia conducătorului instanţei, şi nu a tuturor judecătorilor acesteia. Mai mult, „replicile” nu vizează inexactităţi factologice majore, ci opiniile unor persoane despre un anumit judecător, care deţine şi funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Astfel de replici doar alimentează discuţii în contradictoriu şi nu contribuie la clarificarea pentru public a inexactităţilor răspândite. Mai mult, considerăm că astfel de mesaje ştirbesc imaginea Curţii Supreme de Justiţie şi ar putea stimula un comportament similar al altor judecători. De asemenea, apreciem solicitarea din prima replică drept o tentativă inadmisibilă într-o societate democratică de a preveni mass media
de a critica organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar.
Din motivele de mai sus, solicităm Curţii Supreme de Justiţie să se abţină pe viitor de la replicile publice emise până acum.
Pentru mai multe detalii, contactaţi: Vladislav GRIBINCEA, Preşedinte, Centrul de Resurse Juridice,
Tel: + 373 (22) 843 601.
DOC – APEL PUBLIC către Curtea Supremă de Justiţie cu privire la replicile publice