Asociația Promo-LEX a lansat astăzi, 22 iulie, Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, prezentând totodată primul raport de monitorizare ce acoperă perioada 17 aprilie – 21 iulie 2025. Raportul evidențiază principalele tendințe din perioada preelectorală, modificările legislative recente și riscurile care pot afecta corectitudinea și transparența scrutinului.
Aceasta este a 30-a misiune de observare organizată de Promo-LEX, începând din 2009. Pe parcursul misiunii vor fi publicate patru rapoarte intermediare și un raport final. În ziua alegerilor, vor avea loc conferințe de presă și vor fi emise comunicate privind desfășurarea votării. Rapoartele sunt realizate de echipa centrală Promo-LEX, pe baza constatărilor proprii și a datelor colectate de 42 de observatori pe termen lung (OTL), dintre care doi monitorizează votul în străinătate. Totodată, o echipă de 9 monitori specializați va urmări discursul instigator la ură și discriminare.
În ziua alegerilor, monitorizarea va fi asigurată de 400 de observatori statici pe termen scurt (OTS), susținuți de alte 400 de OTS în 200 de echipe mobile. Promo-LEX va acoperi toate secțiile de vot din regiunea transnistreană și aproximativ 100 din diaspora, cu o atenție specială pentru votul prin corespondență.
Constatările Raportului nr. 1 al Misiunii Promo-LEX
Alegerile parlamentare din 2025 urmează unui an electoral intens, marcat de alegerile prezidențiale și de referendumul constituțional din 2024. Din acest considerent, se observă deja că, scrutinul din toamnă va fi dominat în continuare de exploatarea clivajelor geopolitice, dar și de diverse strategii de polarizare politică. În mod special atragem atenția asupra discursurile politice îndreptate împotriva instituțiilor care gestionează procesul electoral, precum Comisia Electorală Centrală (CEC) și Consiliul Audiovizualului (CA), care par să urmărească delegitimarea anticipată a scrutinului din toamna anului 2025 și, implicit, slăbirea încrederii publice în autoritățile statului.
Cadrul legal. În data de 17 aprilie, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit ziua alegerilor parlamentare pentru 28 septembrie 2025. Alegerea acestei date cu mai bine de cinci luni înainte sporește predictibilitatea procesului electoral.
Din totalul de 22 de recomandări formulate de Promo-LEX după scrutinul parlamentar din 2021, 20 au fost implementate parțial sau total, iar două au fost ignorate. Printre recomandările implementate se numără reglementarea transportului organizat al alegătorilor, interzicerea implicării cultelor religioase în campanie și îmbunătățirea accesului la vot pentru diaspora.
în 2024–2025 au fost operate trei modificări majore, inclusiv schimbări privind înregistrarea concurenților electorali și înăsprirea sancțiunilor pentru corupția electorală.
Desemnarea candidaților. Procesul de desemnare a candidaților pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 a început din 20 iulie și se va încheia cu 40 de zile înainte de scrutin. CEC a anunțat că doar 39 din cele 66 de partide înregistrate îndeplinesc condițiile de participare, iar 14 așteaptă decizii ale ASP sau hotărâri judecătorești. Partidele care nu au prezentat la Agenția Servicii Publice lista completă a conducerii, conform noilor modificări la Legea privind partidele politice, au fost limitate în dreptul de a participa la campanie, iar această normă ar putea afecta competitivitatea alegerilor parlamentare. În primele două zile, PAS și PPDA au depus cereri de înregistrare a listelor, iar șapte potențiali candidați independenți au solicitat inițierea colectării semnăturilor.
Activități de promovare cu tentă electorală. În perioada preelectorală, Promo-LEX a observat că mai multe partide și potențiali concurenți electorali desfășoară activități de promovare cu tentă electorală, deși campania oficială începe abia la 29 august 2025. Conform legii, agitația electorală este permisă doar după înregistrarea concurenților și nu mai devreme de 30 de zile înainte de vot, ceea ce înseamnă că acțiunile actuale ale partidelor pot fi considerate simple activități politice de promovare, dacă nu sunt făcute în contextul activității grupurilor de inițiativă și/sau de promovare a potențialilor candidați desemnați.
Printre formațiunile active se numără PAS, care a lansat o campanie națională de informare privind realizările și planurile de aderare la UE, și PSRM, care promovează ideea de „politică suverană” prin distribuirea de materiale și colectarea de semnături. Alte partide, precum PPMM, PRIM, PPVM, MRM, BE Alternativa și BP Împreună, desfășoară campanii online, întâlniri cu cetățenii, proteste și prezentări ale programelor politice.
Utilizarea resurselor administrative. Promo-LEX avertizează asupra utilizării resurselor administrative în scopuri politice, atât în perioada electorală, cât și în afara acesteia, ceea ce contravine standardelor internaționale privind separarea statului de partidele politice.
Instituțiile statului au folosit resurse și fonduri publice pentru a obține capital politic înainte de alegerile parlamentare. După stabilirea datei alegerilor, Parlamentul a modificat bugetul de stat, redistribuind fonduri pentru diverse proiecte, iar Guvernul a lansat campania „Moldova poate”, preluată și promovată de PAS. Promo-LEX atrage atenția că aceste inițiative pot fi confundate cu promisiuni electorale.
Primăria Chișinău a derulat campanii de informare cu mesaje personalizate pentru primarul Ion Ceban, iar MAN a sponsorizat promovarea acestora pe platforme online. De asemenea, Promo-LEX semnalează implicarea președintei Maia Sandu în susținerea listei de candidați PAS, ceea ce ridică semne de întrebare privind neutralitatea funcției prezidențiale.
Finanțarea alegerilor și a campaniei electorale. Bugetul CEC pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 este de aproximativ 152,86 milioane lei, dintre care peste 10 milioane sunt destinate votului prin corespondență.
Finanțarea campaniilor electorale este strict reglementată, cu plafoane stabilite de CEC, reprezentând 0,1% din veniturile bugetului de stat, raportat la numărul alegătorilor. Pentru grupurile de inițiativă (GI), acest plafon este multiplicat cu numărul maxim de semnături necesare pentru susținerea unui candidat la o funcție electivă. Competitorii pot folosi resurse proprii, donații și credite fără dobândă de la stat. Este interzisă finanțarea din partea companiilor străine, organizațiilor neguvernamentale, cultelor religioase sau a cetățenilor fără venituri declarate.
Toate partidele trebuie să deschidă conturi bancare dedicate și să desemneze un trezorier responsabil. Rapoartele financiare trebuie transmise săptămânal către CEC și publicate în termen de 24 de ore. Nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni din partea CEC, de la avertismente și retragerea alocațiilor bugetare, până la anularea înregistrării competitorului electoral sau radierea partidului.
Activitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC). Alegerile sunt organizate conform Programului calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală (CEC). Deși CEC activează în componență deplină, la începutul perioadei electorale aparatul de funcționari nu era complet.
Pentru scrutinul parlamentar din 2025, CEC intenționează să majoreze numărul secțiilor de votare din străinătate. Aria de acoperire a votului prin corespondență a fost ușor extinsă, fiind disponibilă în Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, pe lângă statele în care a fost aplicat anterior.
În perioada monitorizată, CEC a recepționat cel puțin șase sesizări, majoritatea formulate de MAN și PAS, privind utilizarea materialelor de campanie în afara perioadei legale, folosirea resurselor administrative și donațiile nedeclarate.
Discurs de ură și instigare la discriminare. Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 reprezintă al treilea scrutin desfășurat după introducerea, în 2022, a sancțiunilor pentru discursul de ură și instigare la discriminare sau violență pe motiv de prejudecată. Monitorizările Promo-LEX arată o scădere a frecvenței acestor cazuri: media zilnică a fost de 1,1 cazuri la alegerile locale din 2023 și 2,6 cazuri la prezidențialele din 2024, comparativ cu 3,9 cazuri înregistrate la parlamentarele din 2021. Totodată, numărul plângerilor adresate Inspectoratului General al Poliției a scăzut considerabil.
În final, Raportul de monitorizare formulează mai multe recomandări pentru instituțiile implicate în procesul electoral. Acestea, adresate Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale, Guvernului Republicii Moldova și autorităților publice locale dar și partidelor politice, vizează: definirea clară și sancționarea utilizării resurselor administrative; asigurarea previzibilității procesului electoral; sporirea transparenței decizionale și publicarea informațiilor privind bugetul și regulamentele CEC; neadmiterea utilizării resurselor administrative în perioada electorală; precum și desfășurarea agitației electorale strict conform legislației.
Raportul integral poate fi accesat aici.
Comunicatul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Misiunea este susținută financiar de Suedia, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Europeană, Ambasada Franței și Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.
Opiniile exprimate în comunicatele publice ale MO Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor sau partenerilor. Conținutul acestui document poate fi supus revizuirilor redacționale.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68 800 827