Deputații pe Facebook: între audiență, vizibilitate și comunicarea cu cetățenii

Rețelele sociale au devenit, în ultimii ani, unul dintre principalele canale prin care cetățenii urmăresc activitatea politicienilor și interacționează cu aceștia. Platforme precum Facebook oferă deputaților posibilitatea de a comunica direct cu alegătorii, facilitând transmiterea rapidă a informațiilor despre activitatea parlamentară, inițiativele legislative și opiniile lor în raport cu diferite subiecte de interes public. Totodată, aceste platforme creează premisele unui dialog direct între reprezentanții aleși și cetățeni, oferind posibilitatea formulării întrebărilor, solicitării explicațiilor și exprimării opiniilor în timp real.

Deși prezența pe rețelele sociale nu reprezintă o obligație pentru deputați, Promo-LEX apreciază deschiderea acestora de a comunica cu cetățenii prin intermediul platformelor online, mai ales într-o perioadă în care mediul digital joacă un rol tot mai important în informarea și interacțiunea cu publicul. În context, considerăm că deputații ar putea să promoveze mai mult activitatea legislativă, să explice inițiativele și deciziile adoptate în Parlament, precum și impactul acestora asupra cetățenilor. O comunicare axată într-o măsură mai mare pe activitatea parlamentară ar putea contribui la consolidarea transparenței și la o mai bună înțelegere a procesului legislativ.

În acest context, Promo-LEX a analizat modul în care deputații utilizează Facebook pentru comunicarea cu cetățenii. Analiza a vizat exclusiv profilurile și paginile de Facebook ale deputaților aflați în funcție la 1 ianuarie 2026 și s-a bazat pe două criterii: dimensiunea audienței (numărul de urmăritori) și nivelul activității pe platformă (numărul de postări publicate). Datele din analiză au fost colectate atât manual, cât și automat până la 31 mai 2026, motiv pentru care anumite valori privind numărul de urmăritori pot varia ulterior.

Analiza a fost efectuat în contextul în care, potrivit studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”, Facebook este principala rețea socială, la nivel național, de unde cetățenii s-au informat despre procesele democratice. Studiul a evidențiat un interes ridicat al cetățenilor pentru viața social-politică, însă acesta nu este însoțit de o percepție pozitivă asupra modului în care Parlamentul comunică și răspunde preocupărilor societății. Aproape 67% dintre respondenți consideră că subiectele discutate în Parlament nu sunt apropiate de problemele reale ale cetățenilor. Mai mult, aproape 70% consideră că instituția nu comunică suficient cu publicul.

Dacă majoritatea respondenților consideră că Parlamentul comunică insuficient și că activitatea acestuia este puțin conectată la problemele reale ale oamenilor, atunci rețelele sociale ar putea reprezenta un instrument important pentru reducerea acestei distanțe. Prin natura lor, aceste platforme permit nu doar transmiterea informației, ci și construirea unui dialog direct și permanent cu alegătorii.

Câți deputați utilizează platforma Facebook?

Monitorizarea a arătat că, din totalul celor 101 deputați, pentru patru aleși ai poporului (Alla Pilipețcaia – fracțiunea PSRM, Gabriela Cuneva – fracțiunea Alternativa, Valeriu Muduc – fracțiunea PCRM, Vladimir Voronin – fracțiunea PCRM) nu au fost identificate profiluri sau pagini de Facebook. Totodată, monitorizarea a scos la suprafață faptul că existența unui cont pe rețeaua socială nu garantează automat și utilizarea acestuia în scopul comunicării publice. Au fost identificate mai multe profiluri cu activitate foarte redusă, iar unii deputați nu au publicat practic niciun conținut relevant în perioada analizată.

În pofida acestor situații, Facebook reprezintă unul dintre cele mai importante canale de comunicare ale deputaților cu cetățenii. Datele colectate de Promo-LEX arată că audiența cumulată a parlamentarilor depășește 1,55 milioane de urmăritori, ceea ce oferă un potențial considerabil pentru informarea publicului despre activitatea legislativă și politică.

Cel mai urmărit deputat este Renato Usatîi, fracțiunea Partidul Nostru, fiind urmat de Vasile Costiuc, fracțiunea Democrația Acasă, Igor Dodon, fracțiunea PSRM și Nicolae Botgros, fracțiunea PAS, care a renunțat între timp la mandatul de deputat. Printre cei mai urmăriți deputați sunt și Ion Chicu, fracțiunea Alternativa și Igor Grosu, fracțiunea PAS. La polul opus, zeci de deputați au audiențe de câteva sute sau câteva mii de urmăritori, iar unii nu au acumulat practic o comunitate online relevantă.

[1] Nicolae Botgros a renunțat la mandatul de deputat la sfârșitul lunii martie 2026, după câteva luni de activitate.

Analiza activității pe Facebook relevă diferențe și mai pronunțate între deputați. În perioada ianuarie–mai 2026, parlamentarii au publicat peste 10 mii de postări, dintre care au fost supuse analizei 9.919 postări.

Cea mai intensă activitate a fost înregistrată de Sergiu Stefanco, fracțiunea Democrația Acasă, urmat de Marcela Adam, fracțiunea PAS, Serghei Ivanov, fracțiunea Partidul Nostru , Igor Dodon, fracțiunea PSRM, Adrian Domentiuc, fracțiunea PCRM, Valentina Meșină, fracțiunea Democrația Acasă și Alexandr Berlinschii, fracțiunea Partidul Nostru.

În perioada monitorizată, cel puțin opt deputați nu au publicat nicio postare pe Facebook. Totodată, un număr semnificativ de deputați au avut o activitate redusă, publicând cel mult cinci postări pe parcursul perioadei analizate.

Datele arată că numărul de urmăritori nu este neapărat corelat cu nivelul activității. De exemplu, Renato Usatîi, deși deține cea mai mare audiență, aproape 350 de mii de urmăritori, a publicat 200 de postări, în timp ce Marcela Adam, care are o comunitate de 8100 de urmăritori, a publicat 500 de postări, în perioada monitorizată. Totodată, există deputați care publică frecvent, dar nu reușesc să atragă comunități online comparabile cu cele ale liderilor de audiență. Acest fapt sugerează că notorietatea politică acumulată în afara rețelelor sociale continuă să joace un rol important în formarea audienței online, iar activitatea intensă pe Facebook nu garantează automat o influență mai mare sau o comunicare mai eficientă cu cetățenii.

Ce comunică deputații cel mai des?

O observație importantă rezultată din monitorizare este că deputații utilizează Facebook atât pentru promovarea activității și mesajelor politice, cât și pentru informarea publicului despre activitatea parlamentară. Din cele peste 9 mii de postări analizate, aproape jumătate (4561) au fost clasificate în patru categorii: proces legislativ, promovare politică, postări personale și postări informative. Restul postărilor, fie se referă la alte domenii de analiză precum audiențele în teritoriu sau postări tematice, care vor fi prezentate ulterior, fie reprezintă redistribuiri fără text.

Numărul postărilor dedicate procesului legislativ este aproape identic cu cel al postărilor de promovare politică. Diferența dintre cele două categorii este de doar opt postări. Acest rezultat sugerează că deputații utilizează Facebook atât pentru prezentarea activității parlamentare, cât și pentru consolidarea propriei imagini publice și promovarea mesajelor politice.

În perioada analizată au fost identificate 1.540 de postări de promovare politică, ceea ce reprezintă 33,7% din numărul postărilor clasificate pe categorii (4.561). Aceste postări au vizat în principal promovarea activității și imaginii politice a deputaților, a partidelor din care fac parte, precum și participarea la diverse evenimente cu caracter politic.

Un volum similar a fost înregistrat și în cazul postărilor dedicate activității legislative, categorie în care au fost încadrate 1.548 de postări, reprezentând 33,9% din numărul postărilor clasificate pe categorii. Acestea au reflectat activitatea desfășurată în Parlament, inițiativele legislative promovate, participarea la ședințe, activitatea comisiilor parlamentare și alte subiecte ce țin de exercitarea mandatului de deputat.

Postările cu caracter personal sau social au constituit o altă categorie importantă, fiind identificate 990 de postări, echivalentul a 21,7% din numărul postărilor atribuite pe categorii.  Acestea au inclus mesaje cu ocazia sărbătorilor, referințe la familie, activități personale, felicitări sau alte aspecte din viața privată a deputaților.

În schimb, conținutul cu caracter informativ a avut o pondere mai redusă. Au fost identificate 483 de postări informative, ceea ce reprezintă puțin peste 10% din totalul postărilor analizate per categorie Acestea au vizat transmiterea unor informații de interes public, anunțuri, comunicate sau explicații privind diverse subiecte de actualitate, fără un accent pronunțat pe promovarea politică sau personală.

Totuși, chiar dacă ponderea conținutului politic și a celui legislativ este relativ echilibrată, există în continuare loc pentru o comunicare mai activă a activității legislative.

În special, ar fi utilă publicarea mai frecventă a informațiilor despre inițiativele legislative promovate, activitatea desfășurată în comisiile parlamentare, consultările cu cetățenii și părțile interesate, precum și despre efectele concrete ale legilor adoptate. O comunicare mai amplă și mai accesibilă a procesului legislativ ar contribui la o mai bună înțelegere a activității Parlamentului, la creșterea transparenței instituționale și la consolidarea relației dintre aleși și cetățeni. În acest context, rețelele sociale pot reprezenta nu doar un instrument de comunicare politică, ci și o platformă eficientă pentru informarea publicului cu privire la procesul de elaborare și adoptare a politicilor publice.

Tonalitatea postărilor

Analiza a evaluat și tonalitatea mesajelor publicate de deputați pe Facebook, acestea fiind clasificate în trei categorii: neutră (informative), agitată (caracterizate printr-un ton conflictual sau tensionat, care includ critici, acuzații, exprimări emoționale etc.) și radicală (postări caracterizate printr-un limbaj extrem, polarizant sau agresiv, care delegitimează adversarii, utilizează acuzații grave, îndemnuri puternice la mobilizare și excludere, depășind nivelul unui discurs politic conflictual obișnuit).

Majoritatea postărilor analizate (63,9% din 9.919 postări) au avut o tonalitate neutră și preponderent informativă. Totodată,  o treime dintre mesajele publicate au utilizat un ton agitat, caracterizat prin critici, acuzații, mobilizare politică sau exprimări emoționale.

Din cele peste nouă mii de postări examinate, peste 36% au avut o tonalitate agitată sau radicală, de unde concluzionăm că o parte semnificativă a comunicării deputaților pe Facebook este orientată spre confruntare și critica adversarilor politici. Totuși, tonalitatea radicală este puțin prezentă (4,4% din total), ceea ce sugerează că discursurile extreme rămân relativ limitate în comparație cu mesajele neutre sau cele mai moderate conflictual.

Cine generează cea mai mare interacțiune?

Monitorizarea activității deputaților pe Facebook evidențiază diferențe semnificative în nivelul de implicare generat de postările acestora. Măsurat prin numărul cumulat de reacții, comentarii și distribuiri, cel mai ridicat nivel de interacțiune a fost înregistrat de postările lui Vasile Costiuc, care au acumulat peste 1,23 milioane de interacțiuni, depășindu-i considerabil pe ceilalți actori politici analizați.

Pe următoarele poziții se situează Igor Dodon, cu aproximativ 553 de mii de interacțiuni, și Ludmila Adamciuc, cu peste 410 mii. Totodată, postările lui Renato Usatîi au generat aproape 399 de mii de interacțiuni, iar cele ale lui Igor Grosu peste 283 de mii.

În topul conturilor cu cel mai ridicat nivel de interacțiune se regăsesc și Diana Caraman, Adrian Domentiuc, Victoria Belous, Alexandr Berlinschii și Sergiu Stefanco. Aceste rezultate sugerează că nivelul de implicare al urmăritorilor nu depinde exclusiv de numărul de urmăritori, ci și de tipul conținutului publicat și de capacitatea acestuia de a genera reacții și discuții în rândul publicului.

Datele evidențiază că numărul mare de urmăritori sau volumul ridicat de postări nu garantează automat un nivel similar de implicare din partea publicului. În unele cazuri, deputați cu o activitate mai redusă pe Facebook reușesc să genereze un număr semnificativ de reacții, comentarii și distribuiri, ceea ce sugerează că relevanța mesajelor și capacitatea de mobilizare a audienței pot avea un impact mai mare decât frecvența publicării conținutului.

Recomandări

Pentru îmbunătățirea comunicării dintre deputați și cetățeni, Promo-LEX recomandă tuturor parlamentarilor să dețină și să utilizeze activ pagini oficiale pe rețelele sociale, distincte de profilurile personale, pentru informarea publicului cu privire la activitatea desfășurată în exercitarea mandatului.

De asemenea, deputații ar trebui să acorde o atenție mai mare comunicării activității legislative, prin publicarea mai frecventă a informațiilor despre inițiativele legislative promovate, activitatea desfășurată în cadrul comisiilor parlamentare, participarea la ședințele plenare, întâlnirile cu cetățenii și rezultatele activității parlamentare. Comunicarea ar trebui să urmărească nu doar informarea publicului, ci și explicarea într-un limbaj accesibil a proiectelor de lege, a deciziilor adoptate și a impactului acestora asupra cetățenilor.

Totodată, recomandăm diversificarea formatelor de comunicare online, inclusiv prin utilizarea materialelor video, a info-graficelor și a altor explicații vizuale, care pot facilita înțelegerea activității legislative și pot crește interesul publicului pentru subiectele discutate pe platforma parlamentară.

Deputații sunt încurajați să utilizeze mai activ rețelele sociale pentru dezvoltarea dialogului cu cetățenii, inclusiv prin sesiuni de întrebări și răspunsuri, consultări online și colectarea opiniilor privind subiectele de interes public. O astfel de comunicare poate contribui la consolidarea relației dintre cetățeni și reprezentanții aleși, precum și la creșterea transparenței și încrederii în activitatea Parlamentului.

Nu în ultimul rând, recomandăm deputaților promovarea unei comunicări online responsabile, care să promoveze dialogul și schimbul de argumente, evitând atacurile la persoană, etichetările, discursul conflictual sau polarizant și alte forme de comunicare incompatibile cu standardele de conduită ale deputatului.

Monitorizarea activității Parlamentului este realizată cu suportul Suediei. Activitatea face parte din proiectul „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Suediei și al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția donatorilor.

Pentru informații suplimentare:

Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel.: +373 68 800 827