În perioada campaniei electorale pentru alegerile locale generale din anul 2023 au fost identificate 102 cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de manifestare a intoleranței. Aproximativ 53% dintre autorii discursurilor de ură au fost competitori electorali și politicieni.
Acestea sunt datele raportului „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 (19) noiembrie 2023”, prezentat astăzi de Asociația Promo-LEX.
Datele arată o menținere a nivelului de utilizare a discursului de ură în alegerile locale generale (în 2019 – 101 cazuri) și o scădere semnificativă față de numărul cazurilor de discurs de ură identificate în alegerile parlamentare anticipate din 2021 (299 de cazuri).
Criteriile care au stat la baza discursurilor de ură au fost, în principal, „apartenența politică”, „sex/gen” și „orientarea sexuală”/„identitatea de gen”. În ceea ce privește criteriile „apartenența politică” și „sex/gen”, prezența lor confirmă tendințele generale înregistrate în ultimii ani. Pentru prima dată, criteriul „sănătate” a fost identificat printre cele mai frecvente criterii care au stat la baza discursurilor de ură. Astfel, de cele mai multe ori, competitorii electorali, politicienii, membrii partidelor politice și susținătorii acestora, femeile și persoanele LGBTQI+ sunt vizați de acest tip de discurs. Cele mai agresive forme ale discursului de ură sunt îndreptate împotriva persoanelor LGBTQI+.
Circa 53% dintre autorii discursurilor de ură au fost competitorii electorali și politicienii. Renato Usatîi, 21 de cazuri, Maxim Moroșan, 9 cazuri și Bogdan Țîrdea, 6 cazuri, au generat cel mai des mesaje de ură.
Totodată, în perioada de monitorizare, acțiunile moderatorilor emisiunilor TV și online pentru a opri mesajele de ură sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost sporadice. Din 19 cazuri identificate în cadrul emisiunilor TV, doar în două cazuri moderatorii au reacționat pentru a opri acest tip de discurs. Situația este similară și în cadrul interviurilor și emisiunilor online, unde moderatorii nu au reacționat în majoritatea cazurilor.
Pe de altă parte, se atestă o dinamică pozitivă în ceea ce privește reacția autorităților publice la manifestarea discursului de ură comparativ cu perioada precedentă. Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 16 plângeri și a inițiat șase procese contravenționale în legătură cu discursul de ură. Consiliul Audiovizualului a efectuat șapte controale pentru respectarea prevederilor legale, aplicând sancțiuni în unul dintre cazuri. De asemenea, Comisia Electorală Centrală a înregistrat șapte sesizări privind discursul de ură și instigare la discriminare. Într-o etapă incipientă se află comunicarea interinstituțională cu privire la presupusele cazuri de discurs de ură. Agenții constatatori au solicitat Consiliului pentru egalitate avize consultative cu privire la presupuse cazuri de discurs de ură, inclusiv în perioada electorală. Comisia Electorală Centrală a informat autorii, a redirecționat autorii sesizărilor către Poliție, iar în cazurile actelor de discriminare, sesizările sunt remise Consiliului pentru egalitate.
În opinia autoarei raportului, Irina Corobcenco: „Datele raportului de monitorizare ne arată că tendințele identificate în anul 2018 rămân valabile. Orice context este utilizat de către unii competitori și politicieni pentru a genera mesaje de ură care marginalizează și stigmatizează grupuri de persoane. Recomandările Promo-LEX se referă la continuarea eforturilor de dezvoltare de către autoritățile publice a mecanismelor de monitorizare, avansarea comunicării interinstituționale în presupusele cazuri de discurs de ură și acțiuni comune de prevenire a acestui fenomen, în special în perioadele electorale”.
Raportul de monitorizare a fost realizat în cadrul programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat cu ajutorul poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul raportului reflectă opinia și poziția autorilor. Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) nu poartă răspundere pentru conținutul acestuia.
Pentru mai multe detalii, accesați Raportul.