Asociația Promo-LEX a elaborat, cu implicarea unui expert independent, un studiu privind gestionarea situațiilor de criză în Republica Moldova și implicațiile acestora asupra proceselor electorale. Documentul analizează cadrul normativ, practicile recente și standardele internaționale relevante și evidențiază necesitatea clarificării rolului autorităților executive în perioade de stare de urgență. Studiul „Gestionarea situațiilor de criză în Republica Moldova: implicații pentru procesele electorale” a fost prezentat în cadrul unui eveniment public în data de 27 martie.
Studiul este realizat în contextul reformelor asumate de autorități în Foaia de parcurs privind Funcționarea Instituțiilor Democratice și al experienței alegerilor locale generale din 2023. Studiul arată că, deși scrutinul s-a desfășurat, în ansamblu, în conformitate cu principiile democratice, a fost observată o extindere fără precedent a rolului Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) în domeniul electoral, inclusiv prin intervenții care au vizat dreptul de a fi ales și condițiile de desfășurare a competiției electorale.
Potrivit studiului, cadrul constituțional al Republicii Moldova permite instituirea regimurilor excepționale doar ca măsuri de ultimă instanță, în condiții strict determinate de legalitate, necesitate și proporționalitate. Cu toate acestea, cadrul legal existent nu reglementează în mod expres competențele CSE în materie electorală. În practică, această lacună a permis interpretarea extensivă a atribuțiilor executive, ceea ce a condus la intervenții cu impact asupra procesului electoral.
Studiul examinează în detaliu mai multe cazuri relevante din perioada anului 2023, inclusiv decizii ale CSE care au vizat suspendarea unor licențe media sau restricționarea participării unor candidați la alegeri. Deși aceste măsuri au fost justificate pe motive de securitate și ordine publică, ele au generat îngrijorări privind respectarea pluralismului media, egalitatea de șanse între competitori și existența unor căi de atac efective și rapide.
Un element important evidențiat în raport este evoluția cadrului normativ, inclusiv eliminarea unor garanții legale care limitau intervenția autorităților în legislația electorală pe durata stării de urgență. Această schimbare a extins marja de apreciere a executivului, fără a fi însoțită de mecanisme suplimentare de control.
Studiul subliniază, de asemenea, că intersecția dintre regimul situațiilor excepționale și legislația electorală rămâne insuficient reglementată. Lipsa unor norme clare privind delimitarea competențelor, condițiile de intervenție și mecanismele de control creează o zonă de incertitudine juridică. În astfel de condiții, există riscul ca măsurile adoptate în context de criză să afecteze, chiar și indirect, integritatea procesului electoral și încrederea publică în corectitudinea alegerilor.
În ceea ce privește mecanismele de control și răspundere, documentul evidențiază limitările actuale. Controlul parlamentar asupra activității CSE este insuficient adaptat naturii urgente a deciziilor adoptate, iar controlul judiciar, deși existent, este adesea ineficient din cauza duratei procedurilor. În unele cazuri, hotărârile instanțelor au fost pronunțate după desfășurarea scrutinului, ceea ce a redus caracterul efectiv al remediilor disponibile. Totodată, lipsa unui control constituțional direct asupra actelor CSE ridică întrebări privind protecția adecvată a drepturilor fundamentale.
Analiza din documentul prezentat este raportată la standardele internaționale relevante, inclusiv cele dezvoltate de Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR, care subliniază importanța stabilității cadrului electoral, a transparenței și a delimitării clare a competențelor între instituții. Aceste standarde nu exclud organizarea alegerilor în condiții de stare de urgență, dar impun menținerea garanțiilor democratice esențiale și existența unor mecanisme eficiente de control.
De asemenea, studiul include o analiză comparativă a unor modele europene, evidențiind soluții diferite de reglementare și control al puterilor excepționale, dar și un element comun: necesitatea menținerii unui echilibru între gestionarea crizelor și protejarea procesului democratic.
În acest context, Promo-LEX recomandă revizuirea cadrului legal pentru a introduce prevederi clare privind organizarea și desfășurarea alegerilor în situații excepționale, inclusiv delimitarea expresă a competențelor autorităților executive. De asemenea, este necesară definirea explicită a domeniilor în care intervenția executivului trebuie exclusă sau strict limitată, în special în ceea ce privește eligibilitatea candidaților și administrarea procesului electoral.
Totodată, studiul recomandă consolidarea rolului autorităților electorale independente și instituirea unor mecanisme eficiente de control parlamentar asupra deciziilor adoptate în context de criză. O altă măsură importantă vizează introducerea unor proceduri judiciare accelerate pentru examinarea litigiilor cu impact electoral, astfel încât remediile să fie efective și să poată produce efecte înainte de finalizarea scrutinului.
În același timp, este subliniată necesitatea asigurării respectării principiilor de legalitate, necesitate și proporționalitate în adoptarea oricărei măsuri excepționale, precum și importanța transparenței și a motivării adecvate a deciziilor autorităților publice.
Studiul evidențiază că problema nu constă în existența competențelor excepționale, ci în absența unor limite clare și a unor garanții procedurale atunci când acestea intersectează domeniul electoral. În lipsa unor astfel de clarificări, există riscul afectării principiilor fundamentale ale procesului democratic.
Studiul „Gestionarea situațiilor de criză în Republica Moldova: implicații pentru procesele electorale„ poate fi accesat aici.
Studiul este elaborat în cadrul proiectului „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și al Suediei.
Opiniile exprimate în cadrul studiului aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei.