Asociația Promo-LEX a organizat astăzi o masă rotundă cu genericul „Drepturile Digitale în Republica Moldova: viziuni și propuneri pentru problemele actuale”, reunind reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului academic, sectorului TIC, societății civile și apărători ai drepturilor omului.
În deschiderea evenimentului, Vadim Vieru, avocat și Director de Program în cadrul Asociației Promo-LEX, a subliniat că digitalizarea în Republica Moldova nu este doar o transformare tehnologică, ci un proces democratic esențial, menit să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Acesta a evidențiat progresele înregistrate – de la extinderea accesului la internet și digitalizarea serviciilor publice, până la adoptarea unor legi relevante, precum și provocările persistente: excluziunea digitală a grupurilor vulnerabile, dezinformarea, discursul de ură online și riscurile tot mai complexe privind securitatea cibernetică și protecția datelor.
Evenimentul a debutat cu prezentarea Matricei Drepturilor Digitale, elaborate de Promo-LEX. Florin Gîscă, expert Promo-LEX, a explicat că matricea este un instrument care oferă o viziune comună asupra drepturilor digitale în Republica Moldova și contribuie la formularea unor politici coerente în acest domeniu. Documentul prezintă 20 de drepturi digitale – printre care dreptul de acces la internet, libertatea de exprimare online, protecția datelor personale, dreptul la anonimat și criptare și altele. Pentru fiecare drept sunt indicate temeiurile legale internaționale, nivelul de recunoaștere la nivel național, provocările identificate și instituțiile responsabile de respectarea acestora.
În cea de-a doua parte a evenimentului, au fost prezentate trei propuneri de politici publice elaborate de experți ai Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și Centrului de Politici și Reforme (CPR Moldova).
Ilie Chirtoacă, președintele CRJM, a prezentat documentul „Aplicarea inteligenței artificiale în instanțele din Moldova: oportunități și riscuri pentru calitatea justiției și drepturile omului”. Acesta analizează trei opțiuni de politici: menținerea utilizării fragmentate a IA, elaborarea unui regulament specific de către CSM și organizarea unui „sandbox” instituțional pentru testarea soluțiilor IA. Ilie Chirtoacă a subliniat că: „IA poate eficientiza activitatea instanțelor, însă, în lipsa unor reguli clare, riscurile pentru drepturile omului sunt reale. Întrebarea nu este dacă, ci cum o integrăm responsabil în sistemul de justiție.”
Cristina Durnea, expertă în cadrul CJI, a prezentat propunerea „Reglementarea serviciilor media audiovizuale neliniare și a platformelor de partajare video în Republica Moldova”. Documentul explorează opțiuni variate, de la reglementare strictă până la coreglementare și autoreglementare. Cristina Durnea a menționat că: „În contextul actual, coreglementarea este cea mai echilibrată soluție pentru platformele de partajare video, iar serviciile media audiovizuale neliniare necesită o reglementare clară și echitabilă, aliniată standardelor UE.”
Dan Nicorici, expert CPR Moldova, a prezentat documentul „Digitalizarea în serviciul participării publice: politici pentru acces eficient la informații și consultări publice incluzive”. Acesta a semnalat existența unui decalaj între cadrul legal și practica administrativă privind participarea publică. Propunerea include soluții de automatizare prin IA pentru analiza și trierea solicitărilor de informații și a recomandărilor din consultări publice, soluții de eficientizare a lucrului funcționarilor publici și de sporire a nivelului de participare publică și a transparenței instituționale a autorităților publice.
Evenimentul s-a încheiat cu prezentarea Foii de parcurs privind drepturile digitale, elaborată de Asociația Promo-LEX.
Documentul conturează un cadru conceptual și direcții de acțiune pentru protejarea și promovarea drepturilor digitale în Republica Moldova. Prioritățile sunt structurate în patru clustere tematice, fiecare cu drepturi consacrate și măsuri recomandate. Foaia de parcurs nu oferă soluții exhaustive, ci indică priorități pentru intervenții strategice și politici publice incluzive.
Participanții din cadrul evenimentului au salutat organizarea evenimentului, subliniind relevanța tematicii și importanța unei abordări colaborative pentru protejarea drepturilor digitale.
Documentele pot fi accesate aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „CSO Meter: Împuterniciți pentru acțiune”, implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Proiectul este derulat de Centrul European pentru Dreptul Nonprofit (ECNL) în parteneriat cu: Transparency International Armenia – Centrul de Asistență Anticorupție; Asociația Promo-LEX în Moldova; și ISAR Ednannia în Ucraina.