Dlui Dorin Recean,
Ministru al Afacerilor Interne a R. Moldova
Stimate Dle Ministru,
Asociaţia „Promo-LEX” a luat act de proiectul Legii privind modul de asigurare şi restabilire a ordinii publice în cadrul evenimentelor publice (în continuare proiect) elaborat de către Ministerul Afacerilor Interne şi propus spre discuţii publice.
În context dorim să vă comunicăm că la data de 02.10.2012 Asociaţia „Promo-LEX” a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului sus menţionat, unde au fost prezentate obiecţiile referitor la acest proiect. La fel, juriştii Asociaţiei au participat în repetate rînduri la discutarea proiectului adaptat cu autorii acestuia, înaintînd obiecţii asupra unor prevederi, inconsistente de altfel cu normele legislative existente.
Asociaţia Promo-LEX nu exclude posibilitatea şi necesitatea completării Legii nr.26 cu prevederi ce ar reglementa menţinerea şi restabilirea ordinii publice, însă în urma analizei repetate a proiectului, se arată îngrijorată de intenţia de limitare a libertății de întrunire prin acest proiect, sugerînd revizuirea necesităţii adoptării unei legi organice în acest sens. În opinia asociaţiei, prezentul proiect de lege are scopul ascuns de a scoate din circulaţie deja aplicabila Lege nr.26 privind întrunirile.
Totodată ţin să menţionez că acest proiect, chiar dacă şi va fi înaintat şi adoptat va cădea în desuetudine. Pe de altă parte proiectul conţine mai multe deficienţe care intră în contradicţie cu legislaţia existentă, dar şi cu ultimele reforme promovate de către MAI.
Reiterăm că cele mai mari critici, şi nu tindem să oferim aici o listă extinsă, sunt prezentate în raport cu dublarea sau divergenţe ale unor norme din Legea nr. 26 cu privire la întruniri şi proiectul supus dezbaterilor publice cum ar fi:
- procedura dublă de notificare, prin impunerea organizatorilor întrunirilor publice să notifice în scris atît administraţia publică locală cît şi „autoritatea teritorială a MAI”;
- principiile Legii, care exclude unul din principiile garantate de Legea nr.26 şi anume, principiul prezumţiei în favoarea desfăşurării întrunirii publice fapt care poate duce la sistarea anumitor întruniri publice paşnice;
- obligațiile organizatorilor, de a prezenta o listă extinsă de informaţii despre întrunirea publică, în special dacă la întrunire este planificată participarea cetăţenilor străini;
- actorii responsabili de menţinerea şi restabilirea ordinii publice, deoarece permite ingerinţa subdiviziunilor politice subordonate MAI (deoarece în urma reformei MAI se prezumă că această structură este una politic controlată, pe cînd anumite subdiviziuni ale acestuia, în speţă IGP sunt apolitice, reieşind inclusiv din modalitatea de numire a conducătorului) în eventualitatea sistării întrunirilor publice şi poate exclude poliţia, entitate distinctă apolitică în cadrul MAI de la menţinerea şi restabilirea ordinii publice;
- extinderea listei de cazuri în care o întrunire publică poate fi sistată etc., dacă Legea nr.26 prevede doar trei situaţii în care o întrunire publică poate fi sistată atunci actualul proiect extinde această listă la 17 situaţii, adică o posibilitate de limitare evidentă şi neîntemeiată a libertăţii de întrunire. Mai mult, anumite situaţii prevăzute în proiect, spre exemplu dreptul de a sista întrunirea publică în cazul încălcării moralităţii publice, operează cu termene foarte vagi, care nu sunt definite în lege şi ar putea duce la luarea anumitor decizii discriminatorii în raport cu organizatorii şi participanţii la întrunire.
Menţionăm că această listă generală de deficienţe, la care de altfel nu dorim să ne oprim în detaliu, ţinînd cont de faptul că deja am prezentat anterior poziţia Asociaţiei pe aceste subiecte, nu este una completă dar tindem să atragem atenţia la problemele şi deficienţele principiale ale proiectului. Mai mult ca atît poziția Asociației la acest compartiment este identică cu argumentele CNP și mai multor organizații specializate în domeniu.
În continuare vom încerca să oferim şi alte argumente care confirmă poziţia asociaţiei şi necesitatea de a revizui intenţia MAI de a promova prezentul proiect de lege.
Într-adevăr potrivit art. 2 al. 2 a Legii nr. 26, nu sînt supuse prevederilor prezentei legi organizarea şi desfăşurarea întrunirile cu caracter religios, sub formă de oficiere a unor servicii divine, sau a altor manifestări tradiţionale, manifestărilor sportive, cultural-artistice şi a altor activităţi de divertisment. Din discuţiile cu autorii proiectului aceştea au menţionat că anume aceste întruniri urmează să fie gestionate cu o mai mare atenţie.
Cu toate acestea potrivit art. 24 al. 2 a Legii nr. 26 – se menționează că pînă la adoptarea unor acte normative speciale, acţiunile prevăzute la art.2 alin.(2) se vor desfăşura conform prevederilor prezentei legi. Prin urmare separarea modului de desfăşurare a întrunirilor prin notificarea MAI, prevăzută în proiectul de lege nu are nici o relevanţă atît timp cît nu sunt stabilite norme specifice organizării şi desfăşurării întrunirilor specificate de art. 2 al.2 a Legii nr. 26.
Considerăm că prin introducerea notificării obligatorii a MAI pentru aceste întruniri nu se urmăreşte scopul asigurării ordinii publice, ci se face o interferinţă directă în dreptul de a desfăşura aceste tipuri de întruniri. Or, legiuitorul a menționat expres că urmează să fie adoptate inițial norme legale speciale care ar stabili modul de organizare și desfășurare a acestor întruniri.
Deci, acest proiect de lege în general nu are dreptul să conţină anumite norme cu privire la notificare, art. 5 şi 6 fiind clauze abuzive.
În ceea ce priveşte acţiunile poliţiei în cadrul întrunirilor, putem menţiona următoarele. Potrivit art. 72 al. 3 al Constituţiei sunt prevăzute categoriile de domenii pentru care pot fi adoptate legi organice. În cazul nostru Legea nr. 26 prevede suficient de clar la articolul 21 şi 22, modul de sistare şi dispersare a unei întruniri.
Acest act legislativ, care este o lege organică, nu stabileşte necesitatea adoptării altei legi organice pentru a pune în aplicare aceste norme. În cazul în care MAI consideră că aceste norme nu sunt suficient de clare, urmează să explice aceste neconcordanţe. Urmează de reţinut că potrivit Hotărîrii Parlamentului Nr. 1275 din 15.02.1993 cu privire la aprobarea mijloacelor speciale şi a regulilor de aplicare a acestora de către colaboratorii organelor de interne şi militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, la fel se face referire la modul de intervenţie în cazul sistării şi dispersării unei dezordini în masă.
Ministerul Afacerilor Interne a înaintat acest proiect de lege organică, dar nu a motivat care este necesitatea adoptării unei legi speciale şi nu a unui act normativ de către Guvern. Or, potrivit art. 102 al. 2 al Constituţiei – hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor. Prin urmare, în ceea ce privește procedeele și modalitățile de intervenire în temeiul art. 21 și art. 22 a Legii nr. 26, s-ar putea fi inserate în prevederile unei hotărări de guvern.
În concluzie, Stimate Dle Ministru, Vă solicităm respectuos revizuirea poziției MAI în problema dată și luarea în considerație a obiecțiilor menționate, cu informarea asociaţiei despre decizia adoptată.
Cu respect,
Alexandru Postica
Director Program Drepturile Omului
Asociaţia Promo-LEX