Asociația Promo-LEX a lansat Raportul de evaluare a modului de emitere și executare a ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie în perioada 2012-2014, cu susținerea financiară a Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova.
Raportul face o evaluare comprehensivă a modului de executare a ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie, în perioada 2012-2014. Cele patru capitole cuprind analiza modificărilor legislative și normative relevante, analiza capacităților și percepțiilor actorilor implicați în prevenirea și combaterea violenței în familie, analiza datelor obținute cu privire la numărul ordonanțelor de protecție expediate spre executare în adresa organelor de poliție și a celor de asistență socială, precum și concluzii și recomandări.
Referitor la funcționarea cadrului legal, autorul apreciază pozitiv adoptarea de către MAI, MMPSF și MS a instrucțiunilor care au adus claritate în ceea ce privește acțiunile concrete care trebuie să fie întreprinse de către angajații poliției, Direcției de asistență socială (DAS) și alte organe relevante. Cu toate acestea încă mai există probleme privind modul diferit de tratare a cererilor despre comiterea actelor de violență în familie. Deși art. 2011 aliniat 1 al Codului penal criminalizează violența în familie în forma simplificată, există cazuri când agresorii continuă să fie trași la răspundere contravențională. Aplicarea neuniformă a prevederilor Codurilor penal și contravențional creează un sistem inechitabil de sancționare a agresorilor.
Victimele violenței în familie nu sunt pe deplin conștiente de posibilitățile pe care le oferă legea și nu cunosc despre existența organelor care sunt obligate să acționeze în astfel de cazuri. Doar 22% din totalul victimelor intervievate, cunoșteau înainte de obținerea ordonanței de protecție despre competențele DAS în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. O altă cifră alarmată arată că 50% din victime nu au încredere în reușita poliției de a le oferi protecție, iar unele victime mai afirmă că angajații poliției, de cele mai multe ori, încearcă să medieze conflictul, dar nu recurg la acțiuni ferme de sancționare a agresorilor.
Nu în ultimul rând, datele statistice relevă o creștere a numărului cererilor de eliberare a ordonanțelor de protecție. Astfel, în 2012 au fost înregistrate cel puțin 474 de cereri, 2013 – 663 de cereri, și doar în 9 luni ale anului 2014 – 995 de cereri.
Autorul raportului formulează o serie de recomandări, principalele dintre ele vizează: semnarea și ratificarea CAHVIO[1]; armonizarea cadrului legal național în domeniu prin adoptarea pachetului de modificări propuse de grupul de lucru pe lângă MMPSF; instruirea unei practici juridice uniforme în soluționarea cazurilor de violență în familie, în partea ce ține de tragere la răspundere a agresorilor în baza prevederilor penale; instruirea actorilor relevanți în domeniu; crearea în fiecare unitate teritorial administrativă a centrelor de urgență pentru victimele violenței în familie ș.a.
Raportul a fost realizat în baza informațiilor primite de la toate organele de resort relevante, dar și cele 125 de interviuri cu reprezentanți ai poliției, DAS și victime ale violenței în familie care au beneficiat de ordonanță de protecție.
Varianta electronică a Raportului aici.
Raportul a fost realizat și publicat în cadrul Proiectului „Eficientizarea procesului de executare a ordonanțelor de protecție pentru victimele violenței în familie în Republica Moldova”.
Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 069637849, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail [email protected]
[1] (Convenția de la Istanbul) Convenția Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violenței împotriva femeilor si aviolenței domestice