Asociația Promo-LEX a transmis comisiilor parlamentare relevante o opinie juridică privind proiectul de lege nr. 104 din 1 aprilie 2026 pentru modificarea unor acte normative în domeniul prevenirii și combaterii circulației ilegale a drogurilor, substanțelor stupefiante, psihotrope, produselor etnobotanice, precursorilor și substitutelor de droguri. Documentul a fost adresat Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, precum și Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie.
Proiectul, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne și aprobat de Guvern în ședința din 1 aprilie 2026, modifică șapte acte normative, printre care Codul penal, Codul de procedură penală, Codul contravențional, Codul educației, Legea ocrotirii sănătății și Legea asistenței sociale. Intervenția extinde sfera infracțiunilor de drog, înăsprește sancțiunile și instituie obligații noi pentru personalul medical, didactic și de asistență socială.
Opinia Promo-LEX recunoaște ca legitime mai multe componente ale proiectului. Pot fi reținute, în special, sancționarea utilizării platformelor digitale pentru circulația ilegală a substanțelor, reglementarea distinctă a circulației precursorilor și agravarea răspunderii pentru atragerea minorilor la consum sau la săvârșirea infracțiunilor de drog.
Documentul identifică, în paralel, mai multe probleme care impun revizuirea proiectului.
O primă categorie de obiecții privește claritatea normei penale. Sintagme precum „sau în alte locuri publice” sau „efectuarea oricăror alte operațiuni”, introduse la mai multe articole din Codul penal, sunt excesiv de largi și se îndepărtează de standardul previzibilității impus de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. Termenul „speluncă” din art. 219 Cod penal rămâne fără o definiție legală, ceea ce permite interpretări extensive care ar putea atinge inclusiv instituțiile autorizate care administrează terapia de substituție cu metadonă sau buprenorfină.
A doua categorie privește proporționalitatea sancțiunilor. Proiectul nu distinge între traficul comercial și conduita persoanelor cu dependență. Termenul „înstrăinare” acoperă orice transfer al substanței, inclusiv partajarea unei doze între consumatori, sancționată cu închisoare de la 6 la 10 ani. O asemenea redactare îndreaptă răspunderea penală împotriva utilizatorilor, în timp ce scopul declarat al proiectului este combaterea criminalității organizate.
A treia categorie de obiecții vizează obligațiile impuse personalului medical, didactic și de asistență socială. Modificările propuse la Legea ocrotirii sănătății, la Legea asistenței sociale, la Codul educației, precum și introducerea articolelor 88¹ și 88² în Codul contravențional, instituie o obligație generală de raportare a cazurilor de consum, sub sancțiunea privării dreptului de a exercita activitatea profesională pentru o perioadă de 9 luni până la 1 an. Această abordare intră în tensiune cu secretul profesional, cu confidențialitatea actului medical și cu interesul superior al copilului. Ea descurajează accesul persoanelor cu dependență la servicii de sănătate, de asistență socială și de consiliere educațională.
A patra categorie privește impactul asupra sănătății publice și asupra sistemului penitenciar. Înăsprirea sancțiunilor pentru deținere fără scop de comercializare va spori populația carcerală fără reducerea infracționalității din domeniul drogurilor. Programele naționale de control al HIV și al tuberculozei, care depind de menținerea accesului populațiilor cheie la servicii medicale, riscă să fie afectate semnificativ.
Opinia juridică formulează recomandări specifice de revizuire. Printre acestea se numără excluderea formulărilor vagi din Codul penal, introducerea unei definiții legale a „speluncii”, substituirea termenului „înstrăinare” cu „comercializare” la art. 217¹ Cod penal, transferarea consumului public din Codul penal în Codul contravențional, abrogarea sintagmei „și consumul de droguri fără prescripția medicului” din art. 85 Cod contravențional, în conformitate cu Avizul consultativ nr. 204/24 din 13 martie 2025 al Consiliului pentru egalitate, precum și excluderea obligațiilor generale de raportare instituite în sarcina profesioniștilor din domeniul sănătății, al educației și al asistenței sociale.
Promo-LEX recomandă, suplimentar, solicitarea unei expertize internaționale a proiectului din partea Grupului Pompidou al Consiliului Europei, a Agenției Uniunii Europene privind Drogurile și a Oficiului Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.
Asociația Promo-LEX își exprimă disponibilitatea de a participa la audierile parlamentare și la consultările de specialitate, alături de alte organizații neguvernamentale și experți, pentru identificarea unor soluții legislative echilibrate, care să asigure combaterea efectivă a traficului ilicit fără sacrificarea drepturilor și a accesului la sănătate al persoanelor vulnerabile.
Opinia juridică integrală este disponibilă aici.