Protecția datelor cu caracter personal în procesul electoral din Republica Moldova rămâne un domeniu vulnerabil, potrivit unui studiu Promo-LEX, care evidențiază riscuri ce pot afecta integritatea alegerilor și drepturile cetățenilor.
Documentul analizează practicile a trei actori-cheie: partidele politice (în baza celor parlamentare), Comisia Electorală Centrală (CEC) și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), în contextul ciclurilor electorale din 2024 – 2025 și al alinierii legislației naționale la standardele europene.
Studiul „Protecția datelor cu caracter personal în procesele electorale din Republica Moldova” a fost elaborat de către Promo-LEX cu implicarea directă a unui expert internațional în domeniul protecției datelor și alegerilor și a unui expert național cu experiență în aplicarea legislației privind datele cu caracter personal, asigurând astfel o analiză adaptată contextului Republicii Moldova. Documentul a fost prezentat în cadrul unui eveniment public.
Studiul constată că ecosistemul electoral din Republica Moldova este expus unor riscuri reale și documentate de utilizare abuzivă a datelor personale. În document sunt descrise cazuri de colectare și transfer masiv de date peste hotare, în special către Federația Rusă, utilizate în scheme de corupere a alegătorilor, precum și utilizarea aplicațiilor și chatbot-urilor pentru colectarea datelor din actele de identitate ale cetățenilor. În acest context, studiul evidențiază că instituțiile responsabile nu erau suficient pregătite pentru a preveni și combate aceste riscuri.
Evaluarea partidelor politice parlamentare arată deficiențe atât la nivel de conformare legală, cât și de înțelegere a conceptelor de bază privind protecția datelor. Patru din nouă partide nu au răspuns solicitărilor oficiale de informații, iar cele care au oferit răspunsuri au demonstrat, în multe cazuri, o înțelegere limitată a noțiunii de date personale și a modului în care acestea sunt procesate în activitatea politică.
Analiza site-urilor partidelor confirmă existența unor probleme precum lipsa notificărilor privind utilizarea cookie-urilor, politici de confidențialitate inexistente sau neconforme, colectarea datelor fără informarea adecvată a utilizatorilor și transferuri de date peste hotare fără garanții suficiente. În același timp, sunt identificate practici informale de colectare și utilizare a datelor, cum ar fi păstrarea contactelor alegătorilor pe dispozitive personale ale membrilor de partid, ceea ce ridică probleme serioase de responsabilitate și transparență.
Studiul mai arată că CEC are un nivel ridicat de conștientizare și a pus în aplicare măsuri semnificative, precum limitarea accesului la Registrul de Stat al Alegătorilor și depersonalizarea datelor publicate. Cu toate acestea, instituția nu a realizat evaluări de impact pentru sistemele majore de procesare a datelor, deși această obligație există de mai mulți ani, iar politicile interne conțin referințe la acte normative abrogate.
În ceea ce privește CNPDCP, studiul arată că instituția reacționează doar când apare problema, fără controale din oficiu, ghiduri actualizate și instruiri dedicate. Examinarea cazurilor durează perioade îndelungate, ceea ce reduce eficiența intervențiilor în context electoral, unde reacția rapidă este esențială. În ultimii ani, instituția nu a desfășurat acțiuni proactive semnificative pentru a preveni abuzurile, iar interacțiunea cu actorii electorali rămâne limitată.
Concluzia generală a studiului indică existența unui decalaj major între gravitatea riscurilor și nivelul de pregătire al instituțiilor. Deși cadrul legal a fost îmbunătățit și urmează să fie pe deplin aliniat la standardele europene începând cu 23 august 2026, implementarea acestuia este insuficientă.
Studiul face recomandări pentru toate instituțiile și spune că ele trebuie să-și întărească capacitățile, să fie mai transparente, să facă evaluări de impact și să prevină problemele, nu doar să reacționeze.
Pentru partidele parlamentare se recomandă să aibă reguli clare de protecție a datelor, gestionarea corectă a datelor și raportarea incidentelor. La fel, se recomandă să desemneze un responsabil pentru protecția datelor (DPO), să publice politici de confidențialitate și să asigure consimțământul pentru cookie-uri.
Studiul recomandă ca CEC și CNPDCP să colaboreze pentru o gestionare mai bună a datelor și instruirea actorilor electorali. În același timp, deși CEC a precizat că are un responsabil pentru protecția datelor cu caracter personal, informațiile de contact nu au fost publicate și nici CNPDCP nu a fost notificat, așa cum prevede legea. Prin urmare, se recomandă ca CEC să desemneze o persoană responsabilă, conform prevederilor legale, să facă evaluări de impact și să consolideze accesul și securitatea RSA. CNPDCP trebuie să elaboreze ghiduri, să facă controale și să organizeze instruiri practice. Ambele instituții trebuie să publice pe site-uri informații clare despre protecția datelor.
Studiul recomandă Parlamentului să modifice legislația pentru a clarifica modul de gestionare a registrelor și bazelor de date și să introducă evaluări de impact asupra protecției datelor atunci când sunt adoptate legi relevante. De asemenea, trebuie să desemneze responsabili pentru protecția datelor în Secretariatul Parlamentului și să îmbunătățească controlul asupra activității CNPDCP.
Studiul „Protecția datelor cu caracter personal în procesele electorale din Republica Moldova” este disponibil integral în limba engleză și parțial în limba română (concluzii și recomandări). Acestea pot fi accesate aici.
Studiul este elaborat în cadrul proiectului „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și al Suediei.
Opiniile exprimate în cadrul studiului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei.