Cetățenii setează pe primul loc respectarea drepturilor omului și retragerea trupelor străine ca priorități pentru reglementarea conflictului transnistrean. Doar 11,9% identifică Federația Rusă drept principal responsabil pentru drepturile omului din regiune, în pofida jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Un nou sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group arată că 50,6% dintre cetățenii Republicii Moldova care locuiesc pe malul drept al Nistrului consideră că autoritățile de la Chișinău nu fac suficient pentru a proteja drepturile oamenilor care trăiesc în stânga Nistrului. Cercetarea, desfășurată între 22 februarie și 12 martie 2026 pe un eșantion reprezentativ național de 1226 de persoane, indică un public împărțit, care așază pe primul loc respectarea drepturilor omului și demilitarizarea regiunii. Deficitul informațional rămâne o constantă a răspunsurilor.
Datele privind regiunea transnistreană fac parte dintr-un sondaj mai amplu despre percepțiile electorale și încrederea în democrație, realizat în contextul de după alegerile parlamentare din septembrie 2025. 41,9% dintre respondenți consideră că drepturile omului în regiunea transnistreană sunt respectate „deloc” sau „în mică măsură” (scorurile 1 și 2 pe scara de la 1 la 5). Doar 12,7% le văd respectate „în mare” sau „în foarte mare măsură”. Aproape un sfert dintre cei intervievați, 23,9%, declară că nu cunoaște răspunsul, un semnal clar al unui deficit informațional cronic pe acest subiect.
Atribuirea responsabilității pentru asigurarea drepturilor omului în regiune produce un rezultat aproape egal pentru două entități. 33,7% dintre respondenți indică administrația de facto de la Tiraspol drept principal responsabil, iar 31,2% Guvernul Republicii Moldova. Federația Rusă este indicată de 11,9%, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că Federația Rusă exercită un control efectiv asupra regiunii și poartă răspundere directă pentru încălcările documentate.
În privința priorităților pentru reglementarea conflictului, două opțiuni domină. „Respectarea drepturilor omului” apare ca prioritate numărul unu pentru 39,2% dintre respondenți, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” pentru 29,8%. Cumulate, aceste două priorități acoperă 69,0% din primele opțiuni, depășind cu o marjă mare opțiunile de natură tehnică (statut juridic, măsuri de încredere, cooperare economică).
„Datele arată că populația de pe malul drept are așteptări clare. Drepturile omului și demilitarizarea apar ca obiective de fond, iar strategia guvernamentală mizează preponderent pe instrumente economice. Aici se vede un decalaj real, pe care politica publică ar trebui să îl atace. În același timp, observăm că ceea ce documentăm an de an în regiune nu ajunge suficient în spațiul public. Cunoașterea răspunderii Federației Ruse, stabilită ferm de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este insuficient prezentă la nivelul cetățeanului. Comunicarea pe acest dosar are nevoie de o calibrare nouă.”
Vadim Vieru, Avocat, director al Programului Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX
Sondajul reflectă o distanță reală a populației moldovene față de teritoriul transnistrean. 65,1% dintre respondenți nu au călătorit în stânga Nistrului în ultimii trei ani, iar 38,9% nu au fost deloc acolo. Foarte puțini, 4,1%, au contact regulat cu regiunea. Această depărtare obiectivă explică, în parte, dependența opiniei publice de surse secundare și ponderea răspunsurilor de tip „nu cunosc”.
Cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, populația se împarte în trei tabere de mărime apropiată. 27,9% susțin continuarea integrării în paralel cu căutarea de soluții pentru conflict, 24,1% condiționează aderarea de soluționarea prealabilă, iar 21,6% acceptă aderarea fără reintegrarea regiunii. Restul de 26,4% nu au o poziție articulată. Cumulând opțiunile favorabile continuării procesului, 49,5% dintre respondenți sprijină avansarea pe parcursul european cu sau fără reintegrare.
Notă metodologică
Cercetarea a fost realizată prin metoda TAPI (Tablet-Assisted Personal Interviewing), între 22 februarie și 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului. Eroarea de eșantionare este de ±3,0%. Interviurile au fost realizate în 95 de localități urbane și rurale, în limba română (71,3%) și în limba rusă (28,7%). Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.
Analiza poate fi accesată aici.
Despre Asociația Promo-LEX
Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală din Republica Moldova, înființată în 2002. Activitatea sa principală acoperă monitorizarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și observarea proceselor electorale. Avocații organizației reprezintă, de asemenea, victime ale încălcărilor drepturilor omului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde au obținut decizii care au confirmat răspunderea Federației Ruse pentru încălcările petrecute în regiune.