Asociația Promo-LEX salută organizarea, pe 16 aprilie 2026, a ședinței extraordinare a Consiliului coordonator al Mecanismului național de referire pentru protecția și asistența victimelor infracțiunilor (MNRV), în cadrul căreia autoritățile statului au examinat, la nivel interinstituțional, problema lipsei accesului la servicii de protecție și asistență pentru victimele detenției ilegale și ale tratamentelor inumane sau degradante din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Asociația Promo-LEX a fost reprezentată în cadrul discuțiilor de Nicoleta Hriplivîi, avocată, și Mihaela Șerpi, analistă în domeniul drepturilor omului.
Contextul convocării ședinței
Convocarea acestei ședințe este rezultatul unui lanț de acțiuni instituționale declanșat de investigația jurnalistică „Nu e lege pentru victimele regimului de la Tiraspol”, publicată la 31 martie 2026 de Asociația Obștească Proiectul Media „Cu Sens”, căreia îi mulțumim pentru contribuția esențială în aducerea acestei probleme în atenția publicului larg și a autorităților.
Investigația a dat voce și vizibilitate publică unor probleme pe care Promo-LEX le documentează și le semnalează autorităților de ani de zile. Asociația „Cu Sens” a sesizat Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice, care, la rândul său, s-a adresat Prim-ministrului la 6 aprilie curent, solicitând examinarea situației și crearea unui grup de lucru interinstituțional. Demersul a fost preluat de Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care la 7 aprilie a solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției examinarea situației și comunicarea măsurilor întreprinse. Menționăm, totodată, că reprezentanții Ministerului Sănătății nu s-au prezentat la ședință, deși accesul victimelor la servicii medicale este una dintre problemele centrale documentate și deși Ministerul Sănătății a fost vizat direct de demersul Viceprim-ministrului Chiveri din 7 aprilie.
Ce s-a discutat
În cadrul ședinței, Asociația Promo-LEX a prezentat o analiză a problemelor identificate în procesul de documentare a cazurilor de detenție ilegală din regiunea transnistreană.
Un accent deosebit a fost pus pe faptul că modificarea Legii nr. 137/2016 prin includerea expresă a acestei categorii de victime, deși necesară, nu ar rezolva în sine imediat problema în fond. Pe de o parte, accesul la serviciile prevăzute de lege este condiționat, în funcție de tipul serviciului, fie de finalizarea procesului penal (în cazul compensării financiare – art. 14), fie de sesizarea organului de urmărire penală și de statutul de „ședere legală” (în cazul consilierii psihologice – art. 10), fie de existența unui proces penal în curs (în cazul asistenței juridice calificate). Or, în cazul victimelor din stânga Nistrului, dosarele penale pornite pe faptele comise de reprezentanții structurilor ilegale transnistrene nu sunt finalizate, sunt suspendate și așa rămân, ceea ce face accesarea serviciilor prevăzute de lege practic imposibilă, la toate nivelurile. Pe de altă parte, chiar și în ipoteza depășirii acestor blocaje, legea nu acoperă necesitățile imediate de suport ale victimelor din regiune în momentul în care acestea ajung pe malul drept al Nistrului: ghidarea prin sistemul instituțional, asistența lingvistică, obținerea documentelor de identitate ale Republicii Moldova, adăpostul temporar, asistența medicală specializată, asistența psihologică imediată ș.a.
Promo-LEX a atras atenția că persoanele vizate prezintă vulnerabilități specifice, dincolo de trauma post-detenție: mulți nu cunosc limba română; nu cunosc structura instituțiilor statului, de care au fost rupți decenii întregi; nu dispun de resurse financiare, adăpost temporar sau rețea de sprijin pe malul drept al Nistrului; au, frecvent, sechele fizice și psihologice grave care le împiedică să își reprezinte singure propriile drepturi.
Aceste constatări sunt confirmate și de Raportul de analiză a Legii nr. 137/2016, elaborat de Consiliul Europei în iunie 2024, la solicitarea Ministerului Justiției și a Procuraturii Generale. Raportul constată că mecanismul de compensare financiară este „excesiv de complicat”. La capitolul consiliere psihologică, raportul constată că accesul este condiționat de statutul de „ședere legală” și de sesizarea organului de urmărire penală, prevederi care „nu sunt pe deplin armonizate” cu standardele europene care garantează asistența psihologică inclusiv pentru victimele neimplicate în procesul penal. În plus, consilierea psihologică ar fi asigurată de psihologii din cadrul structurilor teritoriale de asistență socială, ceea ce ar presupune deplasarea victimelor, de exemplu, la agențiile din Căușeni sau Anenii Noi, unde sunt deserviți cetățenii din localitățile din stânga Nistrului. Aceasta ar îngreuna considerabil accesul la serviciile de consiliere psihologică, având în vedere că majoritatea victimelor se stabilesc în Chișinău, inclusiv din considerente de securitate.
Importantă este intervenția reprezentantei Ministerului Justiției, care a abordat necesitatea armonizării cadrului legal cu directivele europene în domeniul protecției victimelor. În rezultatul discuțiilor și al prezentării situației de către Promo-LEX, Ministerul Justiției a revenit asupra subiectului, recunoscând explicit necesitatea revizuirii mecanismului prevăzut de Legea nr. 137/2016, în special a blocajelor existente, inclusiv a celui creat de articolul 14, care condiționează accesul la compensare financiară de existența unui act de constatare a săvârșirii infracțiunii intrat în vigoare, condiție imposibil de îndeplinit în cazul victimelor din regiunea transnistreană. Recunoașterea acestui blocaj de către Ministerul Justiției constituie un semnal instituțional important.
Ce a solicitat Promo-LEX
Promo-LEX a solicitat ca, în rezultatul ședinței, Consiliul coordonator al MNRV, împreună cu Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Biroul politici de reintegrare și ministerele de resort, să convină asupra constituirii unui Grup de lucru interinstituțional, la nivelul Guvernului sau la nivelul Comisiei parlamentare, care să înceapă cu elaborarea unui concept propriu dedicat victimelor detenției ilegale și ale tratamentelor inumane sau degradante din regiunea transnistreană, un document care să parcurgă aceleași etape pe care statul le-a parcurs deja în 2020 pentru crearea MNRV: descrierea situației, identificarea problemelor, definirea nevoilor specifice, stabilirea etapelor de implementare.
Într-un asemenea concept, grupul de lucru ar urma să clarifice: forma juridică cea mai adecvată și eficientă (extinderea cadrului existent cu adaptările necesare, un cadru juridic distinct, sau o combinație, decizie care aparține autorităților); un mecanism de referire cu un punct unic de contact și o procedură interinstituțională clară; răspunsurile la problemele specifice acestei categorii (obținerea documentelor de identitate ale Republicii Moldova, asistența lingvistică, asistența medicală integrată, asistența psihologică, adăpostul temporar, integrarea socio-economică); precum și repartizarea clară a responsabilităților între instituții.
Ce urmează
Asociația Promo-LEX apreciază convocarea acestei ședințe și faptul că problemele au fost discutate deschis, la nivel interinstituțional, cu recunoașterea explicită a deficiențelor cadrului legal existent. Rezultatele discuțiilor din cadrul ședinței Consiliului coordonator urmează să fie transmise autorităților relevante. Promo-LEX așteaptă ca în perioada următoare să fie luate decizii concrete cu privire la subiectele abordate, în primul rând privind revizuirea Legii nr. 137/2016 și instituirea unui mecanism de suport real pentru victimele detenției ilegale din stânga Nistrului.
„Astăzi, o persoană eliberată din detenția ilegală din regiunea transnistreană ajunge pe malul drept al Nistrului fără ca vreo instituție a statului să îi spună – eu mă ocup de tine. Extinderea mecanică a Mecanismului național de referire la această nouă categorie, fără identificarea prealabilă a tuturor necesităților și a blocajelor în aplicarea cadrului normativ în vigoare, ar fi ineficientă și nu va soluționa problema în fond. Mecanismul actual, după cum a arătat Raportul Consiliului Europei din 2024, are el însuși probleme serioase de funcționare, iar adăugarea unei categorii cu vulnerabilități specifice, diferite și în multe privințe mai acute decât cele ale victimelor pentru care a fost gândit, riscă să complice un sistem deja fragil, în loc să rezolve problema. Ședința Consiliului coordonator a arătat că această problemă este recunoscută de către autorități. Ceea ce așteptăm acum este ca recunoașterea să fie urmată de un mecanism real, construit de la bun început pentru nevoile acestor oameni”, a declarat Nicoleta Hriplivîi, avocată, Asociația Promo-LEX.
„Pentru ca victimele detenției ilegale și ale altor forme de represiune din regiunea transnistreană să beneficieze de un sprijin real din partea autorităților constituționale, este necesar ca nevoile lor specifice să fie identificate și documentate. În prezent, însă, instituțiile statului nu realizează un asemenea exercițiu, deși aceste nevoi diferă în funcție de natura fiecărui caz, fie că este vorba despre detenție ilegală, înrolare forțată în structurile paramilitare, plasarea forțată a minorilor în instituții de tip închis sau intimidarea pe malul drept al Nistrului de către reprezentanții structurilor de forță ilegale din regiune. Totodată, autoritățile trebuie să asigure informarea proactivă a persoanelor aflate în regiune cu privire la serviciile disponibile pe malul drept al Nistrului. În prezent, paginile web ale instituțiilor statului nu oferă informații clare, utile și accesibile pentru persoanele aflate în situații de risc, ceea ce le vulnerabilizează suplimentar”, a menționat Mihaela Șerpi, analistă Promo-LEX.
Context
Problema lipsei unui mecanism de asistență pentru victimele din regiunea transnistreană a fost ridicată de Promo-LEX mai recent în cadrul Conferinței Naționale „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european” https://youtu.be/uCiFLcx-RtI?si=xIScUgYS68-gDM8m, precum și la nivel internațional, inclusiv prin plângerea individuală adresată Comitetului ONU pentru Drepturile Omului în cazul Dimov c. Moldovei și Federației Ruse în colaborare cu European Prison Litigation Network.
Comisia Europeană a identificat aceeași lacună în ambele Rapoarte privind Republica Moldova, din 2024 și 2025, la Capitolul 23 „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”, constatând absența unui mecanism specific de asistență pentru victimele din regiunea transnistreană expuși violărilor drepturilor omului.
Promo-LEX rămâne disponibilă să contribuie la elaborarea soluțiilor pe care statul le va propune și le va asuma.
Persoane de contact:
Nicoleta Hriplivîi, avocată, Asociația Promo-LEX
Mihaela Șerpi, analistă în domeniul drepturilor omului, Asociația Promo-LEX