La 18 septembrie 2014 a avut loc Conferința cu tema „Progrese în implementarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției după 3 ani de la demarare”. Conferința a fost organizată de către Asociația Promo-LEX și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).
Invitații prezenți la eveniment, atât reprezentanții societății civile, cât și ai autorităților au încercat să facă o evaluare comună a progreselor reformei în sectorul justiției.
În Efortul de monitorizare a implementării Strategie de Reformare în Sectorul Justiției au fost implicați cei 36 de observatori naționali Promo-LEX, pe întreg teritoriul R. Moldova, iar concluziile și recomandările au fost prezentate în cele șase rapoarte lansate trimestrial, elaborate în baza unei metodologii special create, a subliniat Ion Manole, director executiv Promo-LEX. Deși concluziile rapoartelor noastre au fost destul de consistente, nu întotdeauna autoritățile au fost de acord cu aceste cifre și constatări, dar acesta este un exercițiu democratic care trebuie intensificat în continuare. Cred că este de datoria societății civile, dar și a autorităților să colaboreze pentru a avea o justiție cât mai echitabilă, deschisă și transparentă, a mai adăugat Ion Manole. Vedeți toate rapoartele aici.
Potrivit lui Wicher Slagter, Șef Secția Politică și Economică, Delegația Uniunii Europene în RM, a menționat că “Reforma în justiție este mama tuturor reformelor” adică, orice alte reforme nu vor putea fi implementate fără o bună funcționare a sistemului de justiție. Deși s-au făcut o serie de progrese, nu toate scopurile au fost atinse, mai sunt domenii unde trebuie depuse eforturi, cum ar fi reformarea procuraturii, dar și intensificarea luptei împotriva corupției în sistemul justiției, a menționat acesta.
Erik Svanidze, lider de echipă al proiectului UE „Suport în coordonarea reformei în domeniul justiției în Republica Moldova”, a subliniat contribuția Asociației Pormo-LEX și AGER în procesul de implementare a reformei în sectorul justiției, menționând în mod special componenta de monitorizare a mecanismului de coordonare în întregime și a procesului de implementare a reformei, mulțumind totodată, pentru criticile constructive aduse.
Făcând referire la progresele implementării strategiei de reformare, Olesea Stamate, director executive AGER, a declarant: “ne-am așteptat ca progresul să fie unul mai alert. În ultimul raport am prezentat o cifră de 60% din acțiuni realizate și 40% din acțiuni nerealizate, ceea ce nu reprezintă o cifră dură. Totuși, mai mult decât aceste cifre pe noi ne interesează nivelul de implementare a acelor acțiuni care au fost realizate în cadrul acestei strategii. Vom continua efortul de monitorizare până la finalizarea strategiei și ne vom încerca să ne concentrăm asupra evaluării efectelor produse de această reformă”.
Cristina Țărnă, director adjunct al Centrului Național Anticorupție, a menționat că unele progrese în combaterea corupției există, deși poate modeste. Aceasta a făcut comparație la capitolul finalitatea dosarelor de corupție între perioada până la reformă și după demararea acesteia. “Practic 80% din toți inculpații își recunosc vina în fața instanței, ceea ce ducea în anii 2010-2012 la o rată de condamnare de 90%, cu toate acestea 30% din cei condamnați erau atrași la răspundere administrativă și restul la răspundere penală. La capitolul privarea dreptului de ocupare a funcției generatoare a corupției, 2 din 3 condamnați reveneau la funcția deținută. Doar 1,5% din numărul total al persoanelor condamnate pentru acte de corupție erau private de libertate. Spre comparație în prima jumătate a anului 2014 se menține rata de 90% condamnări, dintre care 2% sunt atrași la răspundere administrativă, în 55% din cazuri condamnații penal și sunt privați de dreptul de a ocupa funcții, iar privațiunea de libertate se aplică deja în 17% din cazuri.”
În cadrul evenimentului au fost prezentate realizări în implementarea SRSJ, printre care două studii privind optimizarea hărților judecătorești și a specializării judecătorilor. Ion Guzun, consilier juridic CRJM a menționat faptul că, deși acțiunea de optimizare a hărților judecătorești încă nu a demarat, anumite activități premergătoare sunt desfășurate.
Discutând despre mecanismele alternative de soluționare a disputelor, a fost subliniată necesitatea creșterii încrederii cetățenilor în serviciile de mediere, lucru de care se ocupă activ Consiliul de Mediere.
O serie de provocări încă mai există în sistemul de justiție prietenos copiilor, cum ar fi lipsa specialiștilor pentru audierea copiilor victime, a judecătorilor specializați pe astfel de cauze, precum și durata îndelungată de examinare acestor dosare.
Reforma Procuraturii rămâne a fi cea mai mare restanță. Tergiversarea atât de mare în procesul de discutare a concepției și adoptarea legii denotă faptul că până în prezint nu a existat o voință fermă de reformare a acestei instituții, este una din concluziile președintelui CRJM, Vladislav Gribincea.
În ceea ce privește reforma sistemului de executare, unul din aspectele subliniate de către președintele Uniunii Executorilor Judecătorești a fost independența executorilor judecătorești precum și tergiversarea de către Ministerul Justiției a adoptării unor acte normative care să faciliteze activitatea profesiei.
Unul din scopurile monitorizării, efectuate de către Asociația Promo-LEX și AGER, a fost și observarea modului de desfășurare a ședințelor de judecată din punct de vedere procesual, după monitorizarea în total a 1800 de ședințe, o dinamică pozitivă se atestă la capitolul solemnității ședințelor. Un alt mecanism de testare au fost sondajele de satisfacție, după analiza a 2643 de sondaje de satisfacție a participanților la proces, care au vizat elementele unui proces echitabil, și aici fiind atestată o evoluție pozitivă.
Conferința a fost evenimentul de finalizare a proiectului „Monitorizarea reformei sectorului justiției pentru sporirea responsabilității Guvernului”, implementat de către Asociația Promo-LEX și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă în perioada 19 septembrie 2012- 18 septembrie 2014. Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Proiectul a fost co-finanţat de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă: GSM 069637849,
Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail [email protected]