Datele colectate în procesul de monitorizare arată tendințele negative pe care le înregistrează fenomenul discursului de ură în Republica Moldova, în ciuda existenței cadrului legal care sancționează acest tip de discurs, dar și a eforturilor depuse de autorităților publice în vederea aplicării prevederilor legale. Aceasta este una dintre constatările raportului de monitorizare „Discursul de ură și instigarea la discriminare în spațiul public și online din Republica Moldova în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025” prezentat astăzi, 17 februarie 2026, de Asociația Promo-LEX.
Raportul de monitorizare prezintă analiza felului în care autoritățile publice s-au adaptat noilor tendințe privind discursul de ură și au răspuns provocărilor deja abordate în anii anteriori. Cercetarea a urmărit și analiza gradului în care persoanele și grupurile vizate au raportat aceste cazuri, utilizând mecanismele naționale, inclusiv cele dezvoltate după modificarea cadrului legal în 2022.
Datele procesului de monitorizare, organizat în perioada 21 iulie – 19 octombrie 2025, arată pe de o parte, că tot mai des discursul de ură este folosit în combinație cu mesaje manipulatoare și materiale care dezinformează generate de persoane reale și de algoritmi. Pe de altă parte, în perioada interelectorală (septembrie 2024 – august 2025) a avut loc un proces de normalizare a discursului de ură, iar campania electorală din toamna lui 2025 a demarat într-un spațiu public și online deja impregnat de ură, intoleranță și dezinformare (cel puțin 11 cazuri noi de discurs de ură/zi). Astfel, în comparație cu perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 2021, în perioada electorală din 2025, numărul cazurilor de discurs de ură a crescut cu 1,7 ori. Un procent de 70% din numărul total de 521 de cazuri identificate în context electoral au fost publicate și răspândite prin Telegram, TikTok și Facebook.
În același timp, numărul plângerilor pentru utilizarea discursului de ură în perioadele electorale la adresa Inspectoratului General al Poliției a scăzut la zero față de 16 în perioada electorală din 2023, în schimb s-a înregistrat o creștere a numărului de autosesizări. Estimativ, pentru răspândirea a 68 de cazuri de discurs de ură unele partide politice și/sau blocuri electorale au cheltuit peste 400 000 de lei, în timp ce Inspectoratul General al Poliției și Consiliului Audiovizualului au aplicat amenzi în valoare totală de peste 142 000 de lei pentru 28 de încălcări ale legislației. Răspunsul autorităților la discursul de ură este insuficient în comparație cu numărul de cazuri identificate de societatea civilă.
„Credem că este nevoie de un efort conjugat al autorităților, instituțiilor media, politicienilor, partidelor politice și al societății civile pentru a reduce din intensitatea discursului de ură în spațiul public și online. Iată de ce, este necesară promovarea mecanismelor de raportare și ajustarea lor în funcție de nevoile victimelor, informarea și sensibilizarea publicului privind consecințele discursului de ură prin campanii naționale și capacitarea continuă a echipelor din cadrul Poliției și Consiliului Audiovizualului, inclusiv ale celor din instituții care raportează conținuturi către platformele social media, cum este Serviciul de Informații și Securitate” a afirmat Irina Corobcenco, autoarea raportului de monitorizare, analistă în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură din cadrul Asociației Promo-LEX.
„Dacă ar fi să caracterizăm acest raport printr-un singur cuvânt, acesta ar fi „normalizare” – o normalizare periculoasă a tolerării urii, extrem de vizibilă în această campanie. Cifrele arată că ura a devenit un instrument uzual de campanie, în special în online, unde peste 70% dintre cazuri au fost identificate pe Telegram, TikTok și Facebook, iar doar pe TikTok s-a concentrat peste jumătate din conținutul nociv. Am constatat o creștere de 1,5 ori a discursului sexist, inclusiv mesaje care reduc rolul femeii strict la reproducere, precum și o triplare a discursului homofob față de 2021, comunitatea LGBTQI+ fiind prezentată drept o amenințare la securitatea națională. De asemenea, am observat politizarea cinică a diagnozelor psihiatrice, termenii medicali fiind utilizați ca insulte pentru a descalifica oponenții. Salutăm sancționarea a 24 de cazuri de discriminare de către Consiliul Audiovizualului, însă este alarmant că nu a fost depusă nicio plângere la IGP. Raportul de astăzi nu este doar o colecție de date, ci un semnal de alarmă și un apel la consolidarea strategiilor de combatere a unui fenomen inacceptabil într-un stat democratic”, a declarat Vadim Vieru, avocat și director de program în cadrul Asociației Promo-LEX.
„Felicit Asociația Promo-LEX pentru acest raport și pentru efortul constant de monitorizare a alegerilor și de apărare a drepturilor omului. Constatările sunt clare și îngrijorătoare: numărul cazurilor de discurs de ură a crescut, în pofida cadrului legal existent și a eforturilor autorităților. Legislația trebuie dublată de aplicare consecventă și măsuri de prevenire, iar instituțiile responsabile au nevoie de instrumente adecvate, coordonare și încredere publică pentru a acționa eficient. În același timp, mediul online a devenit principalul spațiu de propagare a urii, ceea ce impune o cooperare mai strânsă cu platformele digitale, monitorizare inteligentă și investiții în alfabetizare digitală și contra-narațiuni. Discursul instigator la ură nu afectează doar persoanele vizate direct; atunci când ura pătrunde în competiția politică, democrația însăși este pusă în pericol. Răspunsul autorităților trebuie să combine prevenirea cu responsabilizarea, asigurând protecție victimelor și consecințe clare pentru cei care incită la ură. Există și o responsabilitate politică: o democrație funcțională presupune dezbatere, nu demonizare. Atunci când liderii aleg dialogul în locul ostilității, ei consolidează reziliența democratică. Sprijinul Suediei pentru Republica Moldova se bazează pe angajamentul comun pentru democrație, drepturile omului și statul de drept. Vom continua să susținem societatea civilă, instituțiile independente și o guvernare incluzivă, rămânând un partener dedicat în aceste eforturi”, a declarat Hannes Berts, Șeful adjunct al Misiunii diplomatice suedeze în Republica Moldova.
Raportul de monitorizare conține mai multe recomandări în adresa instituțiilor și autorităților publice, concurenților electorali, politicienilor și partidelor politice, precum și instituțiilor media formulate în baza constatărilor și datelor colectate.
Raportul de monitorizare poate fi citit integral aici.
Sumarul raportului în limba engleză poate fi accesat aici.
Raportul de monitorizare a fost realizat cu suportul Suediei. Documentul este parte din proiectul „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul Suediei și al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Raportul de monitorizare a fost cofinanțat de Uniunea Europeană, în cadrul proiectului „INSPIRĂ Moldova”. Opiniile exprimate în raportul aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și a Uniunii Europene.
Persoana de contact:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68800827.