În ultimii ani, campaniile electorale din Republica Moldova se desfășoară tot mai mult în mediul online, fapt reflectat și în rapoartele de monitorizare ale Promo-LEX. De exemplu, în 2024, o parte semnificativă a activităților de promovare a fost digitală, iar la alegerile parlamentare din 2025 candidații au avut o prezență intensă pe rețelele sociale și au investit considerabil în publicitatea online. Această schimbare este confirmată și de datele sociologice, care arată că online-ul, în special rețelele sociale, a devenit una dintre principalele surse de informare pentru cetățeni, influențând direct modul în care circulă informația electorală și expunerea tinerilor și minorilor la conținut politic. În același timp, această realitate alimentează și dezbaterea privind limitarea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de impactul acestora asupra tinerilor.
Datele studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova” arată că interesul populației pentru campania electorală este moderat. Aproape 40% dintre respondenți s-au declarat „foarte” sau „destul de” interesați de campania pentru alegerile din 2025. Totodată, interesul crește odată cu vârsta, fiind mai redus în rândul tinerilor (21,9%) și mai ridicat în rândul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani (48,6%), arată studiul realizat la comanda Promo-LEX.
În acest context, rețelele sociale joacă un rol central. Tot mai mulți cetățeni (55,1%) le folosesc frecvent ca sursă de informare electorală. Platforme precum Facebook (80,1%), TikTok (51,3%), YouTube (46,8%) sau Instagram (32,7%) au devenit canale principale de acces la informație, pentru respondenții care, în general, utilizează rețelele sociale. În același timp, sursele tradiționale: radioul (14,8%), presa scrisă (18,7%) sau întrunirile publice (15,9%), sunt folosite tot mai puțin pentru informare.
În același timp, dezbaterile electorale, esențiale pentru informarea alegătorilor, sunt tot mai puțin utilizate (28,8%). Totuși, interesul pentru acest format rămâne ridicat: majoritatea cetățenilor consideră că participarea concurenților electorali la dezbateri ar trebui reglementată prin lege, 58,5% fiind total de acord și 16,7% parțial de acord.
În contextul intensificării campaniilor electorale în mediul online, pornind de la experiența Promo-LEX de organizare a dezbaterilor electorale, se observă o participare tot mai redusă și o prestație tot mai slabă a candidaților/participanților, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri de încurajare a unei participări asumate și responsabile, precum și a unor formate de dezbateri mai dinamice, astfel încât cetățenii să dispună în continuare de o sursă importantă de comparație a opțiunilor electorale.
Cum luptăm cu dezinformarea și falsurile din campaniile electorale?
În acest context, spațiul online, mai ales în perioadele electorale, rămâne vulnerabil la dezinformare, mai puțin contribuie la susținerea unor dezbateri calitative pe subiecte politice/electorale, iar informațiile false din rețelele de socializare adeseori pot influența și denatura opinia alegătorilor. Deși internetul oferă acces rapid la informații și facilitează comunicarea directă a actorilor politici, persistă îngrijorări legate de corectitudinea mesajelor și de lipsa unor mecanisme eficiente de control. Această combinație face ca mediul online să fie ușor de folosit pentru manipulare și dezinformare.
Imagine 1. Pe parcursul campaniei electorale, cât de des ați întâlnit informații false în…?
Sursa: Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”
Imagine 2: În ce măsură sunteți de acord sau nu cu următoarele afirmații despre rolul rețelelor de socializare?
Sursa: Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”
În context, limitarea dezinformării ar presupune adoptarea unor măsuri concrete: creșterea nivelului de educație media a cetățenilor, implicarea activă a mass-mediei și societății civile în combaterea dezinformării, asigurarea transparenței publicității politice, precum și aplicarea unor reguli mai stricte de către autorități în raport cu activitatea platformelor digitale.
Imagine 3: În contextul alegerilor, sunteți sau nu de acord cu următoarele măsuri pentru a reduce dezinformarea și manipularea pe rețelele de socializare?
Sursa: Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”
Interzicerea social media pentru tinerii sub 16 ani – o măsură controversată
Un aspect important este că aceste fluxuri informaționale nu îi vizează doar pe alegători. Minorii sunt, la rândul lor, expuși la un conținut nepotrivit vârstei. Într-un mediu în care peste jumătate dintre cetățeni folosesc intens rețelele sociale pentru informare, este evident că mesajele electorale circulă într-un spațiu digital accesibil tuturor categoriilor de vârstă. Astfel, chiar dacă nu votează, minorii devin consumatori activi de conținut politic. În același timp, îngrijorările privind impactul rețelelor sociale asupra tinerilor au fost exprimate și la nivel instituțional, inclusiv de către autorități, nu doar din perspectivă politică, ci și socială.
În acest context mai larg, în cadrul studiului realizat de Promo-LEX, a fost analizată și opinia publică privind o eventuală limitare a accesului minorilor la aceste platforme. Rezultatele indică o majoritate clară în favoarea limitării accesului, dar și diferențe de opinii între categoriile de respondenți. În total, 82% dintre respondenți au menționat că sunt de acord cu limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare, în timp ce 13,9% se opun acestei măsuri.
Imagine 4: În ultima perioadă se discută mult despre limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare. Dvs. ați susține limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare?
Sursa: Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”
De asemenea, popularitatea interdicției crește odată cu vârsta: 65,9% dintre tinerii de 18–29 de ani sunt de acord cu limitarea accesului, comparativ cu 84,2% în rândul celor de 30–44 de ani, 89% pentru categoria 45–59 de ani și 82,6% în rândul persoanelor de peste 60 de ani.
Diferențe apar și în funcție de educație, venit și ocupație. Persoanele cu studii superioare susțin în proporție de 87,7% restricția, comparativ cu 75,5% în rândul celor cu studii medii incomplete. O tendință similară se observă și în funcție de venit: sprijinul pentru limitarea accesului crește odată cu nivelul veniturilor, de la 79% în rândul persoanelor cu venituri sub 5000 lei, la 85,5% pentru cei cu venituri între 5001–12000 lei și 83,8% în rândul celor cu venituri mai mari de 12000 lei. În funcție de ocupație, cel mai ridicat nivel de susținere se înregistrează în rândul persoanelor angajate full-time (85,5%) și al pensionarilor (82%), în timp ce elevii și studenții manifestă cel mai scăzut nivel de acord (55%). Dintre cei care sunt de acord cu limitarea accesului, respondenții invocă argumente precum faptul că utilizatorii sunt prea mici, că minorii au acces la informații necorespunzătoare și dăunătoare sau dificultăți de înțelegere și selectare a informației.
Imagine 5. Vă rugăm să argumentați de ce susțineți limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare.
Sursa: Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”
La polul opus, cei care nu susțin interdicția au invocat motive precum că aceasta ar limita procesul de învățare și informare, că minorii nu au nevoie de asemenea restricții, că este dreptul fiecărui copil sau că rețelele de socializare contribuie la dezvoltarea copiilor.
Imagine 6. Vă rugăm să argumentați de ce nu susțineți limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare.
Sursa: Studiul sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”
În concluzie, această divizare a opiniilor evidențiază o provocare importantă: protejarea tinerilor în mediul online fără a le limita drepturile. În contextul în care rețelele sociale au devenit principala sursă de informare pentru mai mult de jumătate dintre cetățeni, impactul acestora nu mai poate fi ignorat, nici asupra alegătorilor, nici asupra minorilor.
Această influență a fost evidențiată inclusiv la nivel constituțional, Curtea Constituțională semnalând, în procesul de validare a alegerilor parlamentare din 2025, riscurile asociate utilizării platformelor online pentru distribuirea conținutului politic, inclusiv a informațiilor manipulatorii. În același timp, datele arată că publicul este conștient de aceste riscuri și ar susține măsuri menite să protejeze utilizatorii, în special generația tânără. În aceste condiții, devine esențial ca autoritățile, platformele digitale și societatea civilă să colaboreze pentru a stabili reguli clare și aplicabile, să investească în educație media și să încurajeze transparența în comunicarea online, astfel încât spațiul digital să rămână unul accesibil, dar și sigur.
Studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova” a fost realizat în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Cercetarea a fost efectuată de Ateș Research Group, în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora) și are o marjă de eroare este de ±2,8%.
Materialul a fost realizat în baza datelor Studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”. Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și al Suediei.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel.: +373 68 800 827