Implicarea Bisericii Ortodoxe în alegeri în Republica Moldova reflectă complexitatea relațiilor dintre religie și politică. Deși există apeluri din partea autorităților și a unor ierarhi religioși pentru ca Biserica să se abțină de la implicarea în campanii electorale, istoricul și contextul actual sugerează că influența religioasă asupra procesului electoral rămâne un subiect de actualitate și de dezbatere continuă.
Ultimul raport al Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie[1] reflectă că practica unor concurenți electorali de a implica Biserica, pentru a acumula capital electoral, este la fel de răspândită ca și în alte scrutine. Observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin patru cazuri de implicare a cultelor religioase în campania electorală. Acest lucru se întâmplă chiar și în condițiile în care legislația Republicii Moldova sancționează astfel acțiuni. Codul contravențional prevede, la art. 52 alin. (2), amendă între 2.500 de lei și 20.000 de lei pentru efectuarea agitației electorale de către reprezentanții cultelor religioase, inclusiv în lăcașurile de cult. La fel, Codul electoral interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a competitorilor electorali de către cultele religioase, precum este interzisă și utilizarea imaginii ce reprezintă culte religioase în programele electorale, materiale de agitație, acțiuni de agitație electorală și în publicitatea electorală.
Totuși, în pofida acestor interdicții stabilite de legislație, observațiile arată că pentru alegerile care urmează, unii candidați apelează la imaginea bisericii pentru a o construi pe a lor, precum a fost cazul BE Patriotic. Blocul s-a lansat în campania electorală în apropierea Mănăstirii Căpriana, fiind publicate poze pe rețelele de socializare, care include atât imaginea mănăstirii, cât simbolurile electorale ale blocului, astfel fiind utilizată imaginea cultului religios în acțiuni de agitație electorală.
Candidatul independent, Andrei Năstase, a apelat și el la biserică pentru lansarea în campania electorală. La evenimentul organizat la Mândrești, Telenești, a participat și preotul localității, care l-a binecuvântat și a venit cu îndemnul de a-l susține, fiind astfel efectuată agitația electorală de către un reprezentant al cultului religios.
Pe pagina de Facebook a PRIM, parte componentă a BE Patriotic, au fost postate imagini în care apar candidații la funcția de deputat Irina Vlah și Sergiu Butuc, participând la o slujbă bisericească la Stoianovca, Cantemir. Imaginile publicate sunt însoțite de imaginea bisericii din Stoianovca și mesajul cu privire la poziția Blocului despre valorile poporului și „Biserica Moldovenească”. Astfel a fost utilizată imaginea cultului religios în acțiuni de agitație electorală.
Și în final, a fost raportat un caz în care Episcopul de Bălți și Fălești Marchel îndeamnă creștinii să nu accepte și să se opună valorilor europene. Precizăm că, la scrutinele anterioare, Episcopul de Bălți și Fălești Marchel a fost activ în campania electorală, fiind implicat în acțiuni de agitație electorală, pentru care s-a și ales cu amendă de 3.500 de lei. Acesta a fost singurul cleric sancționat pentru astfel de acțiuni în campania pentru alegerile din 2024, deși au fost raportate mai multe cazuri de implicare a bisericii în alegeri.
Îndemn la responsabilitate spirituală și neutralitate politică în alegeri
Comisia Electorală Centrală (CEC) a emis un apel[2] către toate cultele religioase din Republica Moldova, îndemnându-le să se concentreze asupra misiunii lor spirituale și să evite implicarea în campanii politice. De asemenea, autoritățile au avertizat că implicarea Bisericii în campania electorală contravine legislației. În același timp, Mitropolia Moldovei, sub conducerea Mitropolitului Vladimir, a lansat un apel către credincioși, încurajându-i să participe la alegeri și să voteze „în spirit de responsabilitate creștină”. Cu toate acestea, Mitropolitul a subliniat că slujitorii Bisericii trebuie să se abțină de la implicarea în „jocuri politice” și „propagandă electorală”.[3]
Implicarea Bisericii în campaniile electorale anterioare
În scrutinele anterioare de asemenea au existat acuzații privind implicarea unor clerici în campanii electorale. În 2024, Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei a informat că în jur de 500 de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe au plecat în „pelerinaje” în Federația Rusă, care au avut drept scop convingerea clericilor de a se implica în influențarea scrutinelor din 2024[4]. Rapoartele Misiunii Promo-LEX de observare a scrutinelor din 2024 au semnalat 14 cazuri de implicare a bisericii în acțiuni de agitație electorală.[5]
Această istorie nu se oprește aici. Și în scrutinul prezidențial din 2016, Biserica a fost implicată pentru a „propovădui” mesaje electorale. Acesta a fost marcat de „intervenția agresivă”[6] a fețelor bisericești în procesul de alegere a șefului statului, îndemnând enoriașii să voteze pentru un anumit candidat, fapt confirmat și în rapoartele Misiunii de observare a alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016[7].
Constatările Promo-LEX în urma scrutinului din 2016 au fost luate în considerare și de către Curtea Constituțională când a emis Hotărârea privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de președinte al Republicii Moldova[8]. Înalta Instanță a constatat implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist. Tot atunci Curtea a emis o Adresă Parlamentului pentru a identifica măsuri de sancționare a unor astfel de comportamente din partea reprezentanților Bisericii.
În concluzie, rolul Bisericii ar trebui să se limiteze la educația civică și morală și la consolidarea unității sociale, fără a interveni în competiția electorală sau a influența preferințele electorale ale enoriașilor. Această separare clară între religie și politică nu este doar o cerință legală, ci și una de ordin moral pentru democrația țării.
Materialul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Misiunea este susținută financiar de Suedia, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Europeană, Ambasada Franței și de Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68 800 827
[1] Raportul nr. 3 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025
[2] Apelul CEC către reprezentanții cultelor religioase din Republica Moldova.
[3] Apelul ÎPS Mitropolit Vladimir, din 4 septembrie 2025, către plinătatea Bisericii Ortodoxe din Moldova, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025
[4] Raport SIS: Imixtiunea externă în procesele electorale din Republica Moldova
[5] Raport final: Misiunea de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constitutional din 20 octombrie (3 noiembrie) 2024
[6] Hotărârea Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de președinte al Republicii Moldova
[7] Raport final: Misiunea de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2016
[8] Hotărârea Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de președinte al Republicii Moldova