În data de 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” care prevede modificarea „codului contravențional” cu scopul introducerii unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă[1]. Inițiativa ilegală a Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoane fizice și între 300 și 800 de lei pentru persoane cu funcții de răspundere. Vor fi afectați atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media.
Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă aferentă „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine și ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene. Această inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele regimului de suprimare a vocilor critice și de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu.
Deși regimul de la Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”[2]. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco[3]. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului, expunându-se astfel la riscuri majore[4]. De asemenea, este important de subliniat că obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu concludent este cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, în ciuda faptului că deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma[5]. Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare, care nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei independente.
Cel mai recent caz de interzicere a accesului în regiune datează din 4 martie 2025, când jurnalistului Evghenii Ceban, de la platforma МОСТ, i s-a refuzat intrarea, deși nu intenționa să se deplaseze în regiune în scop profesional.
Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiunea transnistreană, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi de până la 1.600 de lei moldovenești și/sau plasarea în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”, până la „expulzarea” forțată din regiune.
Raportul Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2024” semnalează, de asemenea, că platformele care reflectă sistematic realitățile din regiunea transnistreană și analizează critic acțiunile liderilor structurilor transnistrene sunt catalogate drept „organizații necomerciale ostile” de către așa-numitul „minister al securității” de la Tiraspol, la ordinul lui Valeri Ghebos. Locuitorii regiunii transnistrene care contribuie la realizarea materialelor jurnalistice pentru aceste redacții sunt identificați și informați că riscă să fie acuzați de „trădare de patrie”. Pedeapsa prevăzută pentru așa-numita „trădare de patrie” este închisoare de la 12 la 20 de ani[6].
Reamintim că, de la începutul anului, regimul de la Tiraspol a adoptat mai multe măsuri represive, care amplifică climatul de frică din regiune. De exemplu, la data de 23 ianuarie 2025, așa-numitul „procuror general” al regiunii transnistrene, Anatoli Gurețki, a propus o inițiativă ce prevede sancționarea penală a persoanelor care vor colecta, stoca și transmite date cu caracter personal sau informații „clasificate” către cetățeni, organizații și autorități străine[7]. Ulterior, pe 4 martie 2025, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat 6 „proiecte de lege” care urmăresc interzicerea „promovării unui mod de viaţă fără copii”[8].
Asociația Promo-LEX face apel public către autoritățile constituționale, misiunile diplomatice, Misiunea OSCE în Moldova și și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturilor Omului în Moldova, să întreprindă următoarele măsuri:
- să solicite, prin canalele de comunicare existente, încetarea imediată și necondiționată a tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini, precum și a locuitorilor regiunii care colaborează cu platforme media independente;
- să condiționeze acordarea de ajutoare, beneficii și finanțări destinate regiunii transnistrene de respectarea efectivă a drepturilor omului, inclusiv asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști;
- să consolideze eforturilor de intervenție eficientă în cazurile de violare gravă a drepturilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, inclusiv prin crearea unei platforme pentru semnalarea și documentarea abuzurilor comise de structurile transnistrene.
[1] „sovietul suprem”, „proiectul de lege cu privire la modificarea codului contravențional”, 2025, accesat la 31 martie 2025, https://www.vspmr.org/legislation/bills/vii-soziv/proekt-zakona-pridnestrovskoy-moldavskoy-respubliki-o-vnesenii-dopolneniy-v-kodeks-pridnestrovskoy-moldavskoy-respubliki-ob-administrativnih-pravonarusheniyah-.html.
[2] Contul de Facebook al jurnalistului român Mircea C. Barbu, postare pe Facebook din 4 aprilie 2024, accesat la 31 martie 2025, https://www.facebook.com/mirceacbarbu/videos/781925130542619.
[3] Ziarul de Gardă, „Video: Cine v-a trimis, cine stă în spatele vostru, cine vă plătește? Jurnaliștii răpiți la Tiraspol, Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, la podcast ZdCe”, 2024, accesat la 31 martie 2025, https://www.zdg.md/video/video-cine-v-a-trimis-cine-stain-spatele-vostru-cine-va-plateste-jurnalistii-rapiti-la-tiraspol-viorica-tataru-si-andrei-captarenco-la-podcast-zdce/.
[4] Newsmaker, „Video: „Spuneau: vrei, îți băgăm bâta în…?” Cum a fost reținut un jurnalist din Rusia la MGB-ul Transnistriei. Interviu NM”, 2024, accesat la 31 martie 2025, https://newsmaker.md/rus/novosti/video-govorili-hochesh-my-tebe-dubinku-v-zhzasunem-kak-zhurnalista-iz-rossii-derzhali-v-mgb-pridnestrovya-intervyu-nm/.
[5] IPN, „Fotojurnalistei Elena Covalenco i-a fost interzisă intrarea în regiunea transnistreană”, 2023, accesat la 31 martie 2025, https://www.ipn.md/ro/fotojurnalistei-elena-covalenco-i-a-fost-interzisa-intrarea-in-7965_1099558.html.
[6] Promo-LEX, „Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2024”, 2025, accesat la 31 martie 2025, https://promolex.md/wp-content/uploads/2025/02/raport_drepturile-omului-in-regiunea-transnistreana-a-republicii-moldova.-retrospectiva-anului-2024.pdf, p. 46.
[7] Promo-LEX, „O nouă „infracțiune” în regiunea transnistreană: pedeapsă de până la 10 ani de închisoare pentru transmiterea de date personale și informații „clasificate” către cetățeni, organizații și autorități străine”, 2025, accesat la 31 martie 2025, https://promolex.md/o-noua-infractiune-in-regiunea-transnistreana-pedeapsa-de-pana-la-10-ani-de-inchisoare-pentru-transmiterea-de-date-personale-si-informatii-clasificate-catre-cetate/.
[8] Promo-LEX, „Tiraspolul intenționează să interzică „propaganda vieții fără copii”, consolidând astfel climatul de frică din regiunea transnistreană”, 2025, accesat la 31 martie 2025, https://promolex.md/tiraspolul-intentioneaza-sa-interzica-propaganda-vietii-fara-copii-consolidand-astfel-climatul-de-frica-din-regiunea-transnistreana/.