Lipsa unor definiții clare privind furnizorii de servicii intermediare, precum și a unor criterii și proceduri unitare privind potențiale cazuri de discurs de ură online raportate furnizorilor îngreunează combaterea eficientă a discursului de ură online în Republica Moldova. Aceasta este una dintre constatările documentului de analiză „Prevenirea și combaterea discursului de ură online în Republica Moldova” elaborat de Asociația Promo-LEX și prezentat astăzi, 13 iunie, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției.
Autorii și-au propus să clarifice prin acest document de analiză a) în ce măsură legislația națională stabilește și delimitează obligațiile și responsabilitățile actorilor statali și non statali în prevenirea și combaterea discursului de ură online și b) cum este organizat procesul de monitorizare, documentare/investigare și sancționare a discursului de ură online în cadrul instituțiilor cu atribuții în acest domeniu.
Documentul de analiză prezintă cadrul regional, al Consiliului Europei și al Uniunii Europene, și cel național de reglementare a discursului de ură online. Autorii au adus în atenție și principalele standarde ale jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind combaterea discursului de ură în mediul online. De asemenea, documentul de analiză include principalele aspecte privind atribuțiile autorităților publice naționale în procesul de monitorizare și documentare și/sau investigare a presupuselor cazuri de discurs de ură online. Acest document prezintă atribuțiile autorităților publice naționale și rolul acestora în etapa de sancționare sau stabilire a sancțiunii, precum și în etapa de colaborare interinstituțională sau cea cu furnizorii de servicii intermediare (platformele online).
Autorii documentului de analiză au formulat mai multe constatări și recomandări în adresa Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, a Inspectoratului General al Poliției, Procuraturii Generale, precum și a Institutului Național de Justiție. Acestea s-au referit, inclusiv atât la colaborarea cu furnizorii de servicii intermediare (de exemplu, Meta, Google, TikTok etc.), transparența modului de sesizare, criteriile de calificare a unui conținut ca fiind discurs de ură, cât și tipurile de date electronice care sunt recomandate a fi colectate și stocate în cazurile de discurs de ură online, completarea instrucțiunilor interne ale Inspectoratului General al Poliției și Procuraturii Generale.
„Această analiză este și o mapare a instituțiilor și atribuțiilor acestora în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură online. Întregul set de constatări și recomandări au fost prezentate și transmise autorităților cu atribuții în acest domeniu, iar speranța noastră este ca acest document de analiză să servească drept bază pentru îmbunătățirea procesului de combatere și sancționare a discursului de ură din mediul online” a afirmat Irina Corobcenco, autoarea documentului.
Documentul de analiză „Combaterea discursului de ură online în Republica Moldova” poate fi accesat aici.
Documentul de analiză a fost realizat cu suportul Suediei. Documentul este parte din proiectul „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul Suediei, al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, și al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în documentul de analiză aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, și a Uniunii Europene.
Persoana de contact:
Dumitrița Ciuvaga,
Comunicatoare Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68800827