Alegerile prezidențiale din 2024, desfășurate concomitent cu referendumul republican constituțional, au reprezentat un test important pentru democrația din Republica Moldova. În ciuda unor progrese legislative și a eforturilor autorităților de a asigura un proces electoral corect, scrutinul a scos în evidență multiple vulnerabilități și deficiențe, inclusiv influențe externe, utilizarea resurselor administrative și coruperea alegătorilor.
Aceste constatări, dar și altele, se regăsesc în Raportul final al Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie (3 noiembrie) 2024, care a fost prezentat la Forumul Electoral 2025.
Cadrul legal: Potrivit constatărilor Misiunii de observare, modificările legislative, inclusiv adoptarea noului Cod electoral la final de 2022, au contribuit la asigurarea bunei organizări a scrutinelor din toamna anului 2024. În premieră, a fost adoptat și implementat parțial votul prin corespondență, fiind oferită o alternativă de vot pentru alegătorii din afara țării.
Totuși, pe parcursul monitorizării, observatorii Promo-LEX au identificat și lacune ale procesului electoral, precum lipsa unor reglementări clare pentru participarea președintelui în exercițiu la scrutin, absența temeiurilor clare pentru refuzul sau anularea înregistrării grupurilor de inițiativă și ambiguități în ce privește campania pentru referendum desfășurată de subiecți neînregistrați.
Organele electorale. Comisia Electorală Centrală (CEC) a gestionat eficient organizarea simultană a celor două scrutine și implementarea parțială a votului prin corespondență. Au fost acreditați 1.534 de observatori naționali și 876 internaționali, dintre care 1.204 din partea Promo-LEX.
Structurile electorale subordonate (CECE II și BESV) au fost constituite conform termenelor legale, iar activitatea lor s-a desfășurat, în general, corespunzător. Totuși, a existat un dezechilibru de gen în componența acestor structuri (85% femei, 15% bărbați) și au existat probleme de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități în secțiile de votare.
Secțiile de votare în străinătate, votul prin corespondență, votul în stânga Nistrului. Procesul de constituire a secțiilor de votare peste hotare a fost clarificat prin aplicarea unui temei principal de bază, ceea ce a contribuit la o repartizare mai previzibilă a secțiilor pe țări. În total, au fost deschise 234 de secții, inclusiv trei secții pentru votul prin corespondență. Estimările Promo-LEX au confirmat calculele CEC privind distribuția secțiilor. Totuși, au existat disfuncționalități în procesul de organizare a SV în Federația Rusă. Decizia CEC de a deschide cinci secții nu a fost respectată, fiind deschise doar două de către BESV nr. 38, din motive de securitate și a lipsei de personal (invocate de MAE și SIS).
În ceea ce privește votul prin corespondență, introducerea acestei alternative a fost apreciată ca o măsură pozitivă, menită să faciliteze participarea cetățenilor din afara țării. Instrumentul s-a dovedit util, deși a fost aplicat într-un număr limitat de state, necesitând îmbunătățiri pentru o aplicare extinsă în viitor.
La scrutinele din 2024, autoritățile au continuat să asigure condiții pentru votarea cetățenilor din regiunea transnistreană la secțiile deschise pe teritoriul controlat de Chișinău. În acest scop, CEC a deschis 30 de secții de votare, cu 11 mai puține decât la scrutinul anterior, însă acest fapt nu a limitat accesul alegătorilor la vot.
Constituirea secțiilor de votare dedicate alegătorilor din regiune reprezintă un pas important dar nu și suficient pentru asigurarea libertății votului. Sunt necesare eforturi susținute din partea CEC dar și a administrației publice centrale pentru asigurarea accesului la informație și apropierea cetățenilor moldoveni din regiune de procesele politice, democratice și decizionale din restul țării.
Desemnarea și înregistrarea competitorilor. Pentru alegerile prezidențiale, CEC a înregistrat 11 candidați, cu o creștere a ponderii femeilor și a candidaților independenți comparativ cu scrutinul din 2020. Pentru referendum, au fost înregistrați 15 participanți, majoritatea susținând opțiunea „Da”.
Campania electorală. Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a fost marcată de un activism crescut al competitorilor, inclusiv prin publicitate sponsorizată online și materiale tipărite. Totuși, au fost semnalate încălcări, precum promovarea înainte de termen a candidaților și implicarea ilegală în agitația electorală pentru referendum (BP Victorie). Printre cele mai grave abateri s-au numărat utilizarea resurselor administrative (282 de cazuri), coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. În pofida incriminării coruperii pasive, numărul cazurilor a crescut, fenomenul fiind asociat în special cu blocul politic Victoria.
Misiunea Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de peste 4 milioane lei la prezidențiale și aproape 6 milioane lei la referendum. Cele mai mari abateri au fost constatate la Blocul Victoria, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună.
Discursul de ură: Numărul cazurilor de discurs de ură (224) a scăzut față de alte scrutine, dar fenomenul rămâne prezent, cu o pondere ridicată pe rețele sociale și aplicații mobile. Politicienii și competitorii electorali au fost printre principalii autori, vizând apartenența politică și sănătatea adversarilor. Autoritățile au reacționat lent, deși IGP a demonstrat o creștere a autosesizărilor. Totuși, diferența între cazurile raportate de societatea civilă și intervențiile statului rămâne semnificativă.
Ziua alegerilor: În ziua alegerilor, secțiile de votare au funcționat, în general, regulamentar, cu excepția unor incidente precum alerte cu bombă. Problemele privind accesibilitatea și încălzirea secțiilor au persistat și la aceste scrutine, iar numărarea voturilor a fost mai lentă, în special în secțiile deschise peste hotare.
În total, observatorii Promo-LEX au raportat 1.569 de incidente, majoritatea privind secretul votului și deficiențele tehnice ale SIAS. Transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană și tentativele de corupere au fost aspecte care au generat unele motive de îngrijorare în ceea ce privește libertatea votului.
Concluzii. În final, Misiunea de observare a formulat un set de 60 de recomandări către toți actorii implicați, pentru îmbunătățirea proceselor electorale viitoare. Printre acestea se numără: reglementarea activității blocurilor politice în afara perioadelor electorale; completarea Codului electoral cu prevederi despre implementarea universală a votului prin corespondență pentru alegătorii din străinătate; adoptarea definiției „resurselor administrative” formulată de Comisia de la Veneția; revizuirea cadrului legal privind publicitatea politică conform standardelor UE; Reglementarea procedurilor ce vizează votul asistat și garanțiile pentru asigurarea votului secret și liber exprimat, în cazul persoanelor cu necesități speciale, vârstnici, sau persoanele aflate în aziluri de bătrâni, centre de plasament, și altele.
Raportul final al Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie (3 noiembrie) 2024 poate fi accesat aici.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68 800 827