Asociația Promo-LEX a elaborat o analiză juridică privind mecanismele de plângeri individuale ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) ca alternativă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în contextul actual geopolitic și juridic, în special în ceea ce privește protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Analiza vine ca răspuns la schimbările majore survenite odată cu excluderea Federației Ruse din Consiliul Europei și, implicit, inaplicabilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului față de Rusia pentru faptele comise după 16 septembrie 2022. În acest context, victimele încălcărilor drepturilor omului din regiunea transnistreană nu mai pot apela la CtEDO pentru a solicita tragerea la răspundere a Federației Ruse, în ciuda implicării directe a acesteia în susținerea regimului separatist de la Tiraspol.
Astfel, analiza explorează potențialul mecanismelor ONU de plângeri individuale – mai puțin cunoscute și rar utilizate în Republica Moldova – ca instrumente complementare sau alternative viabile pentru asigurarea justiției și responsabilității internaționale.
Ce sunt mecanismele ONU de plângeri individuale?
Organizația Națiunilor Unite a dezvoltat mai multe mecanisme prin care indivizii pot depune plângeri pentru încălcarea drepturilor omului, în baza tratatelor internaționale la care statul reclamat este parte. Printre cele mai relevante în contextul transnistrean se numără procedurile disponibile în fața Organelor de Monitorizare a Tratatelor ONU privind drepturile omului, cum ar fi Comitetul pentru Drepturile Omului.
Deși aceste mecanisme nu au autoritate executorie în sensul deciziilor CtEDO, ele pot avea un impact semnificativ prin pronunțarea constatărilor internaționale privind responsabilitatea statelor, în special a Federației Ruse, pentru sprijinul acordat unui regim care încalcă în mod sistematic drepturile omului.
Principalele concluzii ale analizei sunt următoarele:
- Mecanismele ONU de plângeri individuale sunt în prezent puțin cunoscute și utilizate în Republica Moldova, în special de către victimele abuzurilor din regiunea transnistreană;
- Excluderea Rusiei din Consiliul Europei a creat un vid juridic în privința responsabilizării internaționale pentru încălcările comise în stânga Nistrului;
- Plângerile în fața ONU pot fi complementare cererilor înaintate la CtEDO împotriva Republicii Moldova, fără a încălca regula res judicata, deoarece se adresează unor părți diferite (Moldova vs. Rusia);
- Este nevoie de campanii de informare și advocacy pentru a crește gradul de conștientizare al publicului larg și al avocaților privind aceste mecanisme;
- Autoritățile de la Chișinău ar trebui să creeze un mecanism național de implementare a constatărilor emise de Organele de Monitorizare a Tratatelor ONU privind drepturile omului, similar celui existent pentru hotărârile CtEDO.
Autorii analizei recomandă consolidarea eforturilor instituționale și ale societății civile în vederea:
- promovării active a mecanismelor ONU de protecție a drepturilor omului;
- instruirii avocaților și justițiabililor privind utilizarea acestora;
- asigurării unei vizibilități sporite a constatărilor și recomandărilor emise de Organele de Monitorizare a Tratatelor ONU privind drepturile omului în cauzele relevante pentru Republica Moldova și regiunea transnistreană.
Analiza juridică completă poate fi accesată aici.
Autori: Vlad Batog, Stagiar Promo-LEX, Masterand la École Normale supérieure
Vadim Vieru, Avocat, Director de Program Promo-LEX
Acest document a fost elaborat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar oferit de National Endowment for Democracy, Fundația Soros Moldova și Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în document aparțin exclusiv autorilor și Asociației Promo-LEX; acestea nu pot fi interpretate sub nicio formă ca reflectând opinia și poziția National Endowment for Democracy, a Fundației Soros Moldova și a Uniunii Europene.