OPINIA Asociației Promo-LEX cu referire la numărul de circumscripții uninominale care urmează a fi create peste hotarele țării și repartizarea acestora potrivit zonelor geografice [1]

Noile prevederi legale

Conform noii redacții a Codului electoral, alegerile Parlamentare se efectuează în baza unui sistem de vot mixt, într-o circumscripție națională care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare din străinătate, precum și în baza a 51 de circumscripții uninominale, inclusiv pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și peste hotare. Parlamentul în calitate de organ legislativ suprem nu a stabilit cote exacte pentru circumscripțiile electorale care urmează a fi create peste hotarele țării și în unitățile administrativ teritoriale cu statut special. În acest context, crearea  circumscripțiilor electorale urmează a fi efectuată în conformitate cu criteriile specificate în Codul Electoral și recomandările generale sugerate de standardele internaționale.

Metodologia de calcul a numărului de circumscripții uninominale care urmează a fi create peste hotarele țării

Pentru a determina numărul de circumscripții electorale care urmează a fi constituite peste hotarele țării, Asociația Promo-LEX a utilizat doi indicatori:

• numărul de cetățeni plecați/aflați peste hotarele țării. Conform datelor prezentate în anul 2016 de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE)[2], peste hotarele țării se aflau 805 509 persoane;
• numărul de alegători de peste hotarele țării care au participat la ultimul scrutin național[3], adică, 138 723 persoane care au primit buletine de vot la ce de-al doilea tur de scrutin la alegerile prezidențiale.

Acești doi indicatori și cifrele reflectate mai sus au fost raportate la numărul total de cetățeni ai Republicii Moldova, precum și la numărul total de alegători[4]. Reieșind din numărul total de 51 circumscripții uninominale care urmează a fi create, pentru fiecare din cei doi indicatori menționați mai sus a fost calculat un număr aproximativ de circumscripții uninominale care ar trebui create peste hotarele țării.

Astfel, împărțind numărul cetățenilor aflați peste hotarele țării la numărul total al cetățenilor Republicii Moldova s-ar obține o cotă de 20,29%; respectiv, 20,29% din numărul total de 51 circumscripții uninominale ar constitui aproximativ 10 circumscripții care ar trebui create peste hotare, conform primului indicator (a se vedea detalii în Tabelul 1).

Tabel 1

Un exercițiu similar de calcul, de această dată în baza numărului de cetățeni cu drept de vot din afara țării care au participat la scrutinul prezidențial din 2016, arată că, peste hotarele țării au votat circa 4,26% din totalul alegătorilor din RSA; respectiv, 4,26% din numărul total de 51 circumscripții uninominale ar constitui aproximativ 2 circumscripții care ar trebui create peste hotare, conform celui de-al doilea indicator (a se vedea detalii în Tabelul 2).

Tabel 2

Însumând cotele obținute pentru indicatorii prezentați mai sus (20,29% + 4,26%) s-ar obține un coeficient total de 24,55%, care la rândul său ar trebui împărțit la divizorul 2 (numărul de indicatori luați în calcul), rezultând astfel o cotă agregată de 12,28%. Astfel, cota agregată de 12,28% reprezintă coeficientul care trebuie luat în calcul la stabilirea numărului de circumscripții electorale care ar fi necesar să fie create în afara țării (din numărul total de 51 circumscripții) [7].

În concluzie, potrivit acestui exercițiu matematic, cetățenilor din diasporă ar trebui să li se repartizeze circa 12,28 % sau 6 circumscripții din totalul de 51 de circumscripții uninominale.

Determinarea zonelor geografice și a numărului de circumscripții uninominale care urmează a fi create în fiecare zonă

Potrivit art. 74, alin. 5 din Codul electoral, la constituirea circumscripțiilor uninominale peste hotarele Republicii Moldova, autoritatea responsabilă de crearea acestora va ține cont, de următoarele condiții:

1. informaţiile deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă;
2. informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;
3. informaţiile obţinute în rezultatul înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
4. numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;
5. alte date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării gazdă în condiţiile legii;
6. la stabilirea hotarelor circumscripţiilor constituite peste hotare, Comisia va acţiona în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern şi va ţine cont de zonele geografice relevante precum:
   • ţările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveţia, Liechtenstein, San Marino, ţările din Europa de Sud-Est care nu sînt membre ale Uniunii Europene, Turcia, Israel;
   • ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu;
   • America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă, luându-se în considerare hotarele statelor care nu vor putea fi intersectate pe interior.

Asociația Promo-LEX consideră că, primii patru indicatori menționați în lege sunt determinanți pentru repartizarea circumscripțiilor electorale în interiorul zonelor geografice stabilite de Parlament. Reiterăm, zonele geografice se repartizează în felul următor:

• Europa[8]: ţările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveţia, Liechtenstein, San Marino, ţările din Europa de Sud-Est care nu sunt membre ale Uniunii Europene, Turcia, Israel;
• CSI și Asia: ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu;
• America și alte teritorii: America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă.

Având în vedere cele patru criterii prevăzute de Codul Electoral, similar analizei propusă de Asociația Gente Moldava[9], Asociația Promo-LEX a realizat o serie de calcule matematice pentru obținerea unor cote procentuale privind numărul de circumscripții electorale care ar trebui create peste hotare în fiecare din cele trei zone geografice stabilite în lege. Astfel, în tabelele ce urmează sunt indicate calculele corespunzătoare pentru fiecare indicator în parte:

Tabel 3

Din tabelul de mai sus se observă faptul că, în baza informațiilor deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință, în zona geografică CSI și Asia, numărul de votanți depășește de două ori numărul de alegători din statele zonei Europa, iar zona geografică America și alte teritorii ating circa 6% din numărul total. Prin urmare, conform estimărilor Promo-LEX, din cele 6 circumscripții electorale care urmează a fi create, 1,80 circumscripții ar trebui să revină zonei geografice Europa, 3,85 – zonei CSI și Asia, 0,35 –  zonei America și alte teritorii.

Tabel 4

În baza informațiilor deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv a datelor statistice oficiale relevante, Promo-LEX constată faptul că, zonei geografice Europa îi revine un număr de 1,32 circumscripții iar CSI și Asia – 3,71 circumscripții uninominale, în timp ce zonei America și alte teritorii îi revine 0,97 circumscripții electorale.

Tabel 5

Luând drept bază de calcul rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate pentru scrutinul prezidențial din 2016, din tabelul de mai sus se observă că, în zona geografică Europa, numărul de votanți depășește de 2,75 ori numărul de alegători din celelalte zone geografice cumulat. Respectiv, urmează ca în această zonă să fie create  4,71 circumscripții uninominale, în zona America și alte teritorii – 0,91 circumscripții uninominale, iar în zona CSI și Asia – 0,38 circumscripții uninominale.

Tabel 6

Calcule similare efectuate în baza numărului de alegători de peste hotare care efectiv au participat la scrutinul prezidențial din 2016 ne indică faptul că, zonei Europa iar reveni 4,97 circumscripții uninominale, zonei CSI și Asia – 0,57 circumscripții uninominale, iar zonei America și alte teritorii – 0,46 circumscripții uninominale.

În final, numărul de circumscripții uninominale care ar trebui create în fiecare din cele trei zone geografice reprezintă suma numărului de circumscripții rezultat în baza calculelor pentru fiecare din cele patru criterii, divizată la numărul de criterii (patru). Tabelul de mai jos prezintă rezultatele finale agregate ale acestei analize:

Tabel 7

Respectiv, pornind de le cele menționate mai sus, numărul de circumscripții uninominale și distribuirea acestora trebuie să fie un rezultat reprezentativ, proporțional și universal pentru asigurarea unor condiții echitabile fiecărui alegător. Având în vedere faptul că Parlamentul nu a fixat cote,  votul fiecărui alegător trebuie să aibă aceeași putere atât în țară cât și peste hotare.

Pentru a asigura acest deziderat au fost luate în calcul toate criteriile posibile, inclusiv cele stabilite de cadrul legal, fiind astfel determinată o modalitate optimă de partajare[11] și un număr echitabil de circumscripții electorale care urmează a fi create pentru cetățenii aflați peste hotarele Republicii Moldova, conform zonelor geografice stabilite de Parlament.

În concluzie, Asociația Promo-LEX constată necesitatea creării a 6 circumscripții electorale peste hotarele țării și recomandă următoarea repartiție a acestora pe zone geografice:

• țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveţia, Liechtenstein, San Marino, ţările din Europa de Sud-Est care nu sunt membre ale Uniunii Europene, Turcia, Israel – 3 circumscripții;
• țările membre ale Comunității Statelor Independente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu – 2 circumscripții;
• America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă – 1 circumscripție.

[1] Calculele sunt efectuate în baza informațiilor colectate din diverse surse deschise, în cazul acceptării metodologiei ele trebuie revizuite in baza informațiilor oficiale prezentate și confirmate de autoritățile relevante
[2]   http://socialistii.md/igor-dodon-cere-deschiderea-a-159-sectii-de-votare-in-rusia/
[3]   http://cec.md/index.php?pag=news&id=1991&rid=19965&l=ro
[4]   http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=20576&l=ro
[5]   http://www.registru.md/date-statistice/in-profil-administrativ-teritorial
[6]   http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=20576&l=ro
[7]   În cazul utilizării metodologiei respective, se recomandă ca la cifrele 55000-60000, care reprezintă numărul de alegători pentru constituirea unei circumscripții electorale uninominale în țară, să fie adăugată cota de circa 12% deoarece corespunzător acestei cote se vor deschide circumscripții peste hotarele țării unde vor vota alegătorii care de facto se regăsesc deja în listele electorale de bază.
[8]     Denumirile generice ale zonelor geografice sunt generalizatoare și sunt utilizate în studiu pentru facilitarea prezentării informației.
[9]     https://drive.google.com/file/d/0BxwIRtSMdesFMXVzRFk3dDZzTDg/view
[10]   Informațiile deținute de către CRIS Registru la 01.07.2017, http://www.registru.md/date-statistice/referitor-la-cetatenii-rm-plecati-peste-hotare-la-loc-permanent-de-trai
[11] În cazul utilizării acestei metodologii de calcul se recomandă utilizarea acesteia și pe interiorul zonelor geografice pentru a stabili echitabil numărul de circumscripții (țări) din fiecare zonă geografică.

PDF