În plină perioadă electorală, internetul s-a transformat într-o adevărată piață a sondajelor politice. Platforme obscure, pagini anonime și chiar site-uri, aparent credibile, au început să publice așa-numite sondaje, care de fapt sunt niște chestionare fără publicarea unor rezultate, care pretind că studiază opiniile cetățenilor. De ce sunt grave aceste practici? Pentru că, de regulă, sondajele nu sunt simple cifre. Acestea pot atât să măsoare opinia publică, dar și să formeze percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor.
La modul general, sondajele de opinie reprezintă un instrument important pentru înțelegerea preferințelor alegătorilor și, în context electoral, sunt strict reglementate pentru a evita manipularea opiniei publice și a asigura transparența. Problema este că multe dintre aceste „sondaje” sunt neautorizate și contravin legislației electorale. O parte dintre acestea au fost reflectate în cel de-al doilea raport al Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, iar observatorii au semnalat necesitatea implicării autorităților pentru a investiga de unde apar acestea, cine le finanțează și mai ales – ce scopuri urmăresc.
Ce prevede cadrul legal?
În Republica Moldova, cadrul legal prevede clar cine poate efectua sondaje privind preferințele politice ale alegătorilor, cum se autorizează acestea și ce reguli trebuie respectate.
Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind organizarea și desfășurarea sondajelor de opinie și a exit-pollurilor în perioada electorală prevede că fiecare cercetare de acest tip, care vizează preferințele politice ale alegătorilor, trebuie autorizată.
Dreptul de a comanda sau finanța sondaje de opinie o au competitorii electorali, persoane juridice înregistrate în țară și cetățenii simpli. Din moment ce există intenția de a realiza un asemenea exercițiu, aceștia trebuie să înștiințeze organul electoral, care va decide dacă autorizează efectuarea sondajului. Cadrul legal prevede că cererea către CEC trebuie să conțină mai multe date pentru a fi asigurată transparența în ceea ce privește identitatea celui care urmează să efectueze sondajul, precum și date referitoare la identitatea finanțatorului, lista întrebărilor care urmează fi incluse în chestionar, etc.
Mecanismul ar trebui să asigure corectitudine și să prevină manipularea alegătorilor. Însă, în practică, rețelele sociale și platformele online au devenit un teren „ideal” pentru sondaje la negru, imposibil de verificat.
10 cazuri suspecte semnalate de Promo-LEX
Până la data prezentării Raportului nr. 2 al MO Promo-LEX, CEC a autorizat 13 sondaje de opinie, realizate de opt entități. În afară de acestea, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate, nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate.
Cazuri ce pot fi calificate drept realizarea de sondaje neautorizate
Extras din Raportul nr. 2 al MO Promo-LEX
Misiunea Promo-LEX a venit cu recomandarea către CEC să investigheze aceste cazuri și să colaboreze cu alte instituții pentru a sancționa abaterile. În același timp, îndemnăm alegătorii să verifice sursele și autorizarea sondajelor, pentru a nu deveni victime ale manipulării informaționale.
Exemple de cazuri suspecte semnalate de Promo-LEX
Materialul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Misiunea este susținută financiar de Suedia, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Uniunea Europeană, Ambasada Franței și de Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68 800 827