
Viena, 17 martie 2026. Directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a susținut astăzi o intervenție în calitate de vorbitor în cadrul Sesiunii a II-a a Reuniunii Suplimentare privind Dimensiunea Umană (SHDM) a OSCE, dedicată temei „Legiferarea pentru reziliență democratică”, desfăşurată la Viena sub Preşedinția elvețiană a OSCE.
Sesiunea a II-a, „Societatea civilă şi supravegherea independentă în apărarea legiferării democratice”, a fost moderată de Julia Gebhard, Director adjunct, Departamentul de Democratizare, OSCE/ODIHR, şi a reunit mesaje din partea lui Anu Juvonen (Reprezentanta Specială a Preşedintelui în Exercițiu pentru Societatea Civilă), Giorgi Burjanadze (Georgia) şi Vadim Vieru (Moldova).
Paradoxul eficienței
În intervenția sa, Vadim Vieru a prezentat date concrete privind deteriorarea spațiului civic în spațiul OSCE şi rolul societății civile în apărarea proceselor legislative democratice. Vieru a subliniat paradoxul eficienței: „Cu cât societatea civilă este mai eficientă în a responsabiliza guvernele, cu atât mai agresiv guvernele acționează pentru a o restricționa prin lege.”
Prezentarea a ilustrat viteza alarmantă cu care sunt adoptate legile restrictive: comisia parlamentară din Georgia a avizat legea privind influența străină în 1 minut şi 6 secunde, cu reprezentanții societății civile blocați fizic de la intrare; în Kârgâzstan, legea privind reprezentanții străini a trecut în lectura a treia în 7 minute, fără nicio dezbatere, peste 90% din textul acesteia fiind copiat direct din legea rusă din 2012.
Spațiul civic în cifre
Conform CIVICUS Monitor, 72,4% din populația globală trăieşte în condiții de spațiu civic represiv. În regiunea OSCE, şase state participante sunt clasificate drept „închise” (Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Belarus, Uzbekistan), două drept „reprimate” (Kazahstan, Kârgâzstan), iar Turcia, Ungaria şi Georgia , drept „obstrucționate.” Freedom House documenta al 19-lea an consecutiv de declin democratic global.
Vieru a evidențiat impactul concret al legislației de tip „agent străin”: în Rusia, peste 1.000 de persoane şi entități au fost desemnate până la sfârşitul anului 2025, inclusiv 108 instituții media şi cel puțin 247 de jurnalişti. În doi ani de la adoptarea legii din 2012, o treime din ONG-urile ruseşti s-au închis. Cercetările ECNL demonstrează că țările care adoptă astfel de legi înregistrează, în medie, o scădere de 32% a asistenței bilaterale totale.
Modelul Promo-LEX: monitorizare, litigare, observare
Prezentarea a detaliat modelul Promo-LEX, bazat pe trei piloni:
- Monitorizarea parlamentară – platforma 101.promolex.md (lansată în iunie 2023) urmăreşte activitatea legislativă a fiecărui deputat. Constatările arată că doar 16% din proiectele de lege au fost supuse consultării publice în ultima sesiune parlamentară, iar Legea 130 privind Codul electoral a fost adoptată fără nicio consultare. Totodată, 20 din 22 de recomandări anterioare ale Promo-LEX au fost implementate în cadrul juridic electoral din 2025;
- Litigarea strategică – în ianuarie 2026, CtEDO a comunicat 19 cauze împotriva Republicii Moldova şi Rusiei privind regiunea transnistreană, avocații Promo-LEX reprezentând reclamanții în 8 dintre acestea. Promo-LEX şi CRJM au depus o comunicare comună în baza Regulii 9 în cauza Ozdil şi alții c. Republica Moldova;
- Observarea alegerilor – Promo-LEX a desfăşurat 42 de observatori pe termen lung şi 800 pe termen scurt la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, evaluate drept „parțial libere şi parțial corecte.”
Litigarea strategică multi-forum
Vieru a prezentat o cronologie a cauzelor majore prin care societatea civilă a contestat legislația restrictivă la multiple niveluri: hotărârea CtEDO în cauza Ecodefence şi alții c. Rusia (2022, în care 73 de ONG-uri au obținut constatarea încălcării Articolului 11), hotărârea CJUE în cauza C-78/18 împotriva Ungariei (2020), contestația a 120 de ONG-uri georgiene la CtEDO (comunicată în martie 2025, cu intervenția Comisiei de la Veneția), şi decizia Curții Constituționale din Slovacia de a declara neconstituțională o lege privind ONG-urile (decembrie 2025).
Totodată, prezentarea a semnalat deficitul de implementare: Ungaria a adoptat trei legi succesive restrictive pentru ONG-uri în ciuda hotărârilor CJUE, iar Osman Kavala rămâne în detenție cu o condamnare pe viață agravată, în pofida hotărârii CtEDO.
Recomandări specifice
Intervenția s-a încheiat cu 11 recomandări concrete, adresate statelor participante OSCE, ODIHR, Consiliului Europei şi societății civile. Printre acestea:
- Adoptarea unor perioade minime obligatorii de consultare publică de cel puțin 30 de zile pentru toate proiectele de lege, cu necesitatea unei majorități calificate pentru derogare;
- Abrogarea sau modificarea substanțială a tuturor legilor de tip „agent străin”, în conformitate cu Avizul urgent al Comisiei de la Veneția şi hotărârea Ecodefence c. Rusia, inclusiv respingerea proiectului de lege similar introdus în Parlamentul Republicii Moldova în martie 2025;
- Implementarea integrală a raportului Mecanismului de la Moscova privind Georgia;
- Accelerarea actualizării Ghidului ODIHR privind Protecția Apărătorilor Drepturilor Omului, cu prevederi explicite privind participarea societății civile în toate etapele ciclului legislativ;
- Dezvoltarea unei metodologii standardizate de avertizare timpurie pentru erodarea democratică prin lege;
- Operaționalizarea noilor indicatori ai Listei de verificare a statului de drept a Comisiei de la Veneția (decembrie 2025) privind spațiul civic şi independența ILDN-urilor;
- Adoptarea de către organizațiile societății civile a strategiei de litigare multi-forum ca practică standard.
Prezentarea integrală
Prezentarea susținută de Vadim Vieru în cadrul SHDM poate fi descărcată integral aici.
Context
Reuniunea Suplimentară privind Dimensiunea Umană (SHDM) este un format OSCE organizat de ODIHR şi Preşedinția în Exercițiu, care reuneşte reprezentanți ai statelor participante, instituții internaționale şi organizații ale societății civile. Ediția din 16–17 martie 2026 a fost dedicată temei „Legiferarea pentru reziliență democratică” şi a inclus trei sesiuni: amenințări la adresa legiferir democratice; rolul societății civile şi al supravegherii independente; şi controlul judiciar şi responsabilitatea în procesul legislativ.
Promo-LEX a participat în Sesiunea a II-a alături de Giorgi Burjanadze (Fundația Societatea Civilă, Georgia) şi Anu Juvonen (Reprezentanta Specială pentru Societatea Civilă). Sesiunea a III-a a inclus judecători ai curților constituționale din Ucraina şi Kârgâzstan, precum şi Róbert Dobrovodský, Avocatul Poporului din Slovacia, ale cărui acțiuni au fost evidențiate în prezentarea Promo-LEX.
Contact pentru presă:
Asociația Promo-LEX
E-mail: [email protected]
Web: promolex.md | 101.promolex.md

