În ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în domeniul transparenței finanțării politice. Cadrul legal a fost consolidat, mecanismele de control și supraveghere au devenit mai eficiente, iar monitorizarea civică realizată de societatea civilă a contribuit la identificarea și documentarea cheltuielilor neraportate ale partidelor și concurenților electorali.
Cu toate acestea, experiența ultimilor ani arată că problema nu mai constă doar în existența unor lacune de raportare financiară, ci în transformarea și adaptarea mecanismelor prin care influența politică este finanțată. Deficitul de transparență s-a mutat de la ceea ce se cheltuiește și se raportează către cine finanțează, coordonează și beneficiază de aceste activități, precum și către formele ascunse de influență digitală. Opinia a fost exprimată de către Nicolae Panfil, Director de Program, Promo-LEX la conferința regională Money in Politics, găzduită de Comisia Electorală Centrală, în perioada 16-17 iunie 2026.
Ce rămâne invizibil? Limitele actuale ale transparenței finanțării politice în Republica Moldova
Analiza datelor colectate de Promo-LEX demonstrează că transparența finanțării politice s-a îmbunătățit, însă decalajul dintre ceea ce este vizibil și ceea ce rămâne ascuns nu a dispărut. Acesta s-a mutat din zona cheltuielilor tradiționale către forme mai complexe de influență politică – activități desfășurate înaintea campaniilor electorale, prin intermediul terților, al rețelelor sociale și al infrastructurilor digitale de propagare a mesajelor politice.
Monitorizarea realizată de Promo-LEX în ultimii zece ani a permis compararea rapoartelor financiare oficiale prezentate Comisiei Electorale Centrale cu activitățile observate în teren și în mediul online. Această abordare a făcut posibilă determinarea diferențelor dintre cheltuielile declarate și cele estimate ca fiind neraportate.
Datele arată că, în cadrul alegerilor parlamentare din 2025, concurenții electorali au raportat cheltuieli de aproximativ 54,8 milioane de lei, în timp ce Promo-LEX a estimat existența unor cheltuieli neraportate de cel puțin 2 milioane de lei. În cazul referendumului constituțional din 2024, valoarea cheltuielilor estimate ca neraportate a depășit nivelul cheltuielilor declarate oficial. De asemenea, în perioada 2023–2025, Promo-LEX a estimat anual aproximativ 20 de milioane de lei cheltuieli de partid care nu au fost reflectate în rapoartele oficiale. Deși observatorii pot documenta evenimente, materiale promoționale, publicitate, transport sau activități online, în privința altor aspecte aceștia au „mâinile legate”. Este dificil sau chiar imposibil de verifica fluxurile de bani informali, contractele ascunse, finanțările provenite din exterior, intermediarii sau conținutul online șters.
O altă concluzie importantă este că simpla raportate a finanțelor nu înseamnă neapărat și transparență deplină. Calitatea și relevanța informațiilor raportate continuă să fie problematice. Un exemplu îl constituie numărul membrilor de partid declarați oficial. În 2025, numărul acestora a scăzut de la aproape 174.000 la circa 130.000 de persoane, după înăsprirea regulilor de raportare.
Voluntariatul reprezintă o altă zonă sensibilă. În alegerile parlamentare din 2025, 19 concurenți electorali au declarat activități de voluntariat evaluate la peste 43 de milioane de lei. Jumătate din aceasta sumă a fost raportat doar de un singur bloc electoral. Deși voluntariatul este o parte componentă a participării politice, există riscul ca remunerarea să fie dificilă de verificat. Mai mult, cheltuielile pentru sondajele de opinie, consultanță sau producția de conținut apare extrem de rar în rapoartele financiare, deși aceste elemente sunt tot mai prezente în campaniile electorale.
Raportarea post-factum a cheltuielilor pentru activitățile înainte de startul campaniei
Înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2025, observatorii Promo-LEX au documentat aproximativ 2.339 de activități cu caracter electoral desfășurate de cel puțin 18 potențiali concurenți. Majoritatea au constat în distribuirea materialelor informative, publicitate stradală și online sau întâlniri cu alegătorii.
Promo-LEX nu pune la îndoială necesitatea partidelor de a comunica cu cetățenii și în afara campaniei electoral, însă problema apare atunci când aceasta comunicare generează efecte similare ca într-o campanie electorală, fără ca cetățenii să cunoască costurile suportate. Problema apare atunci când cheltuielile aferente acestor activități nu se regăsesc în rapoartele financiare de campanie. Ele pot fi raportate ulterior, în rapoartele semestriale sau anuale ale partidelor, după ce avantajul electoral a fost deja obținut. Astfel, cheltuielile pot fi vizibile, însă transparența apare prea târziu. Alegătorii, concurenții electorali, mass-media și instituțiile de supraveghere nu dispun de o imagine financiară completă exact în momentul în care aceasta este cea mai importantă.
Implicarea terților în campanie: o zonă gri a finanțării politice
O provocare tot mai importantă o reprezintă și actorii terți care intervin în procesul electoral fără a avea statut formal de concurenți electorali. Aceștia pot fi pagini online, influenceri, platforme civice, organizații asociate, proiecte media sau conturi anonime care promovează ori discreditează anumite partide sau candidați. În această situație, apare problema legată de transparența finanțării acestor actori.
În campania parlamentară din 2025 au fost identificate cel puțin 25 de entități terțe implicate în activități cu impact electoral. Conform datelor Meta, acestea au cheltuit peste 755.000 de lei pentru promovarea sponsorizată a conținutului electoral. Totodată, analizele Promo-LEX estimează că, în perioada 2016–2021, cheltuielile asociate actorilor terți și structurilor intermediare au depășit 17 milioane de lei.
Atât Curtea Constituțională, cât și Comisia de la Veneția au semnalat necesitatea unor intervenții legislative care să asigure o reglementare clară și proporțională a publicității politice online și a implicării terților în procesele electorale.
La fel, Promo-LEX a formulat și un set de propuneri la proiectul de modificare a Codului electoral, unde a propus, printre altele, definirea terților și propuneri privind raportarea financiară în perioada preelectorală.
Banii care circulă pe online
Cea mai complexă și recentă provocare identificată de Promo-LEX este legată de mediul online. În prezent, banii nu mai sunt utilizați exclusiv pentru promovarea electorală clasică, ci pentru construirea unor infrastructuri complexe de influență (conturi false, rețele coordonate de distribuire a conținutului, influenceri, canale Telegram, pagini anonime, site-uri clonate, mecanisme artificiale de amplificare a mesajelor politice etc.). Investigațiile jurnalistice au evidențiat, de asemenea, existența unor rețele plătite, cu mecanisme de recrutare și coordonare, asociate grupării lui Ilan Șor și unor canale din Federația Rusă.
În timpul alegerilor parlamentare din 2025 au fost documentate comportamente coordonate neautentice pe Facebook și TikTok, inclusiv promovarea unor narațiuni privind presupusa fraudare sau anulare a alegerilor și clonarea paginii oficiale a Comisiei Electorale Centrale. Un caz relevant îl reprezintă rețeaua documentată de Promo-LEX, formată din peste 550 de conturi false TikTok, create cu sprijinul tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Aceste conturi au publicat aproximativ 2.700 de videoclipuri sub hashtagul #alegmoldova, generând circa 1,3 milioane de vizualizări, în doar 72 de ore.
Experiența Republicii Moldova demonstrează că transparența finanțării politice nu este o realizare definitivă, ci un proces continuu de adaptare. Pe măsură ce mecanismele de control devin mai eficiente, clasa politică și rețelele de influență găsesc noi modalități de a evita supravegherea.
Pentru a răspunde acestor provocări, Promo-LEX propune integrarea supravegherii finanțării partidelor, activităților preelectorale, campaniilor electorale, a cheltuielilor terților și influenței online într-un cadru integrat de monitorizare. De asemenea, sunt necesare reguli mai clare privind raportarea activităților de voluntariat, a serviciilor de consultanță, a producției digitale, a publicității politice online, a conținutului sponsorizat și a altor forme de influență politică plătită (terții) și coordonată sistematic, distincte de exprimarea opiniilor, activitatea jurnalistică și critica civică legitimă. Prin urmare, supravegherea finanțării politice trebuie să urmărească nu doar circulația banilor, ci și mecanismele prin care aceștia sunt transformați în influență.
Prezentarea Promo-LEX poate fi accesată aici.
Pentru informații suplimentare:
Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel.: +373 68 800 827